miercuri, 15 aprilie 2009

Scrisoare urgentă privind violarea continuă a drepturilor omului

[English]

Un grup de activişti ai societăţii civile şi experţi a adresat un apel către organismele internaţionale în legătură cu încălcările masive ale drepturilor omului în urma protestelor din 6-7 aprilie 2009

Excelenţele voastre,


Vă adresăm acest apel pentru a vă semnala abuzurile recente, mai continuă încă, ale drepturilor persoanelor arestate în legătură cu evenimentele care s-au produs în perioada 6-8 aprilie 2009 la Chişinău, Republica Moldova.

Suntem foarte îngrijoraţi de încălcările masive ale drepturilor omului, în special ale persoanelor arestate şi anume încălcarea dreptului la viaţă, dreptului de a nu fi supus torturii, pedepsei sau tratamentului crud, inuman sau degradant, dreptul la libertate şi securitate, dreptul la o judecată corectă şi drepturile la libera întrunire, asociere şi exprimare. Ca răspuns la demonstraţiile care au avut loc la Chişinău începând cu data de 6 aprilie şi care au fost însoţite de acte de violenţă şi vandalism la 7 aprilie, autorităţile guvernamentale au lansat o campanie de arestări în masă, de discriminare, direcţionată preponderent împotriva tinerilor, studenţilor, represiuni care mai continuă încă.

Conform listelor publicate la 12 aprilie de către Ministerul Afacerilor Interne al Moldovei, până la data de 11 aprilie au fost arestate 129 de persoane, dintre care 88 de persoane au fost condamnate la detenţie administrativă de la 2 la 15 zile, 22 de persoane au fost amendate, 4 persoane au fost eliberate şi nu există nicio informaţie cu privire la situaţia celorlalte 15 persoane. De asemenea, conform aceleiaşi surse, au fost iniţiate investigaţii penale în cazul altor 86 de persoane reţinute, situaţia cărora rămâne a fi necunoscută. Există suficiente dovezi pentru a afirma faptul că listele publicate cu numele celor reţinuţi sunt incomplete şi includ un număr de persoane, locul aflării cărora nu a fost comunicat rudelor la timpul cuvenit.

Există rapoarte repetate şi consistente precum că drepturile multor dintre persoanele reţinute sunt încălcate. Au fost colectate informaţii cu privire la situaţia celor aproximativ 100 de persoane arestate în perioada din 7-11 aprilie. Din declaraţiile făcute de avocaţii, rudele sau prietenii acestora, precum şi în urma observaţiilor noastre, putem să afirmăm că au loc următoarele încălcări sistematice:

* - Persoanelor nu le sunt aduse la cunoştinţă motivele arestării


* - De obicei, acestea sunt arestate de persoane care nu se legitimează, în civil


* - Deseori, familia sau rudele apropiate nu sunt informate despre locul aflării celor reţinuţi


* - Cu privire la accesul la asistenţa juridică a avocaţilor


* - Persoanele reţinute nu au acces la asistenţa juridică a avocatului la timpul cuvenit şi există rapoarte precum că persoanele arestate au fost abuzate fizic, pentru că au solicitat asistenţa unui avocat


* - Există rapoarte precum că persoanele au fost interogate în absenţa unui avocat


* - Există rapoarte conform cărora avocaţii nu asistă la şedinţele de judecată


* - Nu sunt asigurate întâlniri private cu avocatul


* - Multe persoane, inclusiv minori, au declarat că au fost abuzate fizic şi tratate cu cruzime, inuman şi degradant în perioada în care au fost deţinute şi când se aflau în arest la poliţie


* - Cu privire la urmăririle penale:


* - Multe audieri pentru eliberarea mandatului de arestare preventivă au loc la comisariatele raionale de poliţie


* -Avocaţii declară că deseori le este interzis să se întâlnească cu clienţii lor, înainte de desfăşurarea audierilor de judecată cu privire la arestarea preventivă


* - Procurorii prezintă reclamaţii neîntemeiate pentru arestarea preventivă


* - Judecătorii emit decizii neîntemeiate cu privire la arestarea preventivă


* - Nu există informaţii publice cu privire la locul şi timpul desfăşurării acestor audieri


* - Durata audierilor în instanţele de judecată cu privire la arestările preventive nu depăşesc 10-15 minute pentru fiecare persoană, iar deţinuţilor nu li se acordă timp suficient sau oportunitatea de a aduce propriile argumente în scopul apărării


* - Deciziile de arestare preventivă pentru un termen de 30 de zile au devenit o regulă şi nu o excepţie, iar persoanele nu sunt informate despre dreptul de apel împotriva acestor decizii


* - Alte încălcări ale drepturilor procedurale.


* - Cu privire la procedurile administrative:


* - Avocaţii şi rudele nu sunt informate despre aceste audieri sau le este interzis accesul la acestea


* - De cele mai dese ori, este aplicată detenţia administrativă

La 11 aprilie 2009, membrii Consiliului Consultativ pentru Prevenirea Torturii (Mecanismul Naţional de Prevenire), însoţit de către Consilierul ONU pentru Drepturile Omului în Moldova şi de un avocat al apărării au încercat să viziteze câteva comisariate de poliţie şi instituţii penitenciare din Chişinău unde, potrivit unor surse, erau deţinute sau maltratate aceste persoane. Conform legii, Consiliul Consultativ pentru Prevenirea Torturii trebuie să aibă acces în orice loc de detenţie, în orice moment, fără a fi necesar un aviz prealabil. Cu toate acestea, Comisariatul General de Poliţie din Chişinău a refuzat să permită accesul, fără a-şi motiva refuzul. Comisariatul de Poliţie din Sectorul Centru de asemenea a refuzat să permită accesul, afirmând că în incinta acestuia nu sunt persoane reţinute, deşi, mai târziu, Procurorul de Supraveghere a confirmat că erau 5 deţinuţi. A fost permis accesul doar la instituţia penitenciară Nr.13, după 3 ore de negocieri şi în urma intervenţiei Ombudsmanului. (Pentru mai multă informaţie cu privire la această vizită, vezi Anexa 1).

În calitate de stat semnatar al numeroaselor standarde internaţionale cu privire la drepturile omului, inclusiv Convenţia Internaţională asupra Drepturilor Civile şi Politice, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi în conformitate cu Constituţia Moldovei şi a altor prevederi ale legislaţiei naţionale, guvernul Republicii Moldova este obligat să respecte şi să apere drepturile cetăţenilor. După cum este indicat mai sus şi documentat în Anexele 1 şi 2, actualmente în Moldova au loc încălcări sistematice ale drepturilor omului şi ale drepturilor procedurale. Suntem foarte îngrijoraţi de faptul că aceste încălcări vor continua.

Rugăm Excelenţele Voastre să solicite autorităţilor moldoveneşti să respecte drepturile omului şi să se conformeze tuturor obligaţiilor care decurg din dreptul internaţional. Solicităm Excelenţelor Voastre să întreprindă o vizită oficială în Moldova cât mai curând posibil, pentru a estima situaţia “la faţa locului” şi a cere autorităţilor moldoveneşti să înceteze toate încălcările drepturilor omului şi să respecte norma de drept în acest stat.

Cu stimă,

  • Igor Dolea, Director, Institutul de Reforme Penale din Moldova
  • Evghenii Golosceapov, Avocat, activist al societăţii civile
  • Igor Grosu, Expert independent, activist al societăţii civile
  • Vlad Gribincea, Preşedinte, Asociaţia “Juriştii pentru Drepturile Omului”
  • Vanu Jereghi, Vice-Preşedintele Consiliului Consultativ pentru Prevenirea Torturii (OPCAT Mecanismul Naţional de Prevenire), Directorul Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova
  • Nadejda Hriptievschi, Avocat, activist al societăţii civile
  • Vlad Lupan, Expert independent
  • Ion Manole, Director, Asociaţia Promo-Lex
  • Sergiu Ostaf, Director, Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului, CReDO
  • Ludmila Popovici, Director, RCTV Memoria (Centrul de Reabilitare pentru Victimele Torturii)
  • Veaceslav Ţurcan, Avocat al apărării şi activist al societăţii civile
  • Victor Ursu, Director Executiv, Fundaţia Soros-Moldova
  • Victor Zaharia, Avocat, Institutul de Reforme Penale, Universitatea de Stat din Moldova

Anexa 1

Observaţiile făcute de către membrii Consiliului Consultativ pentru Prevenirea Torturii (OPCAT Mecanismul Naţional de Prevenire), cu privire la vizita efectuată la Instituţia Penitenciară Nr.13, Chişinău, la data de 11aprilie 2009

În cadrul Instituţiei penitenciare Nr.13 au fost aduşi 68 de deţinuţi la data de 9 aprilie şi 22 de deţinuţi la data de 10 aprilie.

Marea majoritate a persoanelor reţinute aveau o vârstă cuprinsă între 18 şi 23 de ani şi, după cum se pretinde, fără antecedente penale.

Se presupune că mulţi dintre deţinuţi au fost interogaţi mai întâi în cadrul comisariatelor raionale de poliţie, apoi - în cadrul Comisariatului General de Poliţie, după care - reţinuţi în Instituţia Penitenciară Nr.13. De asemenea, se mai presupune faptul că în cadrul primelor două instituţii tinerii au fost abuzaţi fizic de către colaboratorii de poliţie, îmbrăcaţi în civil, atât în interiorul, cât şi în afara camerelor de interogare.

Dovezile privind tratamentul şi pedepsirea cu cruzime, inumană sau degradantă a majorităţii persoanelor interogate sunt foarte evidente. Deţinuţii au comunicat că au fost loviţi cu bâte, sticle din plastic pline cu apă, cu pumnii şi picioarele. Sunt disponibile înregistrările video ale leziunilor provocate. Toţi deţinuţii pretind faptul că nu doar ei au fost bătuţi; aceştia din urmă au fost martori cum alte persoane, la rândul lor, au fost abuzate fizic.

Un grup de deţinuţi au amintit de două femei care au fost bătute cu cruzime şi care acum se află în Comisariatul General de Poliţie. Consiliului Consultativ pentru Prevenirea Torturii, până acum, nu i-a fost permis să verifice aceste declaraţii.

Cei reţinuţi, de asemenea, au pretins că, împreună cu alte 25-28 persoane, au fost ţinuţi în condiţii inumane într-o singură celulă, cu o suprafaţă de 8 metri pătraţi, nu au fost hrăniţi timp de 2 zile, fiindu-le asigurat doar accesul limitat la apă şi la facilităţile sanitare de bază.

Un număr mic de reţinuţi au afirmat că au fost forţaţi să semneze mărturisiri şi/sau alte documente, fiindu-le interzis să citească conţinutul acestora.

Deţinuţii au fost aduşi în faţa unui judecător în grupuri de 6 persoane şi au fost acuzaţi în mod colectiv, deşi fiecare dintre ei a primit o listă de delicte model (copiile modelelor acestor documente sunt disponibile). Persoanelor reţinute le-a fost negat accesul la asistenţa juridică a unui avocat pe tot parcursul detenţiei.

O listă oferită de Instituţia Penitenciară Nr.13 conţinea numele a 246 de persoane arestate, fiind indicat şi locul detenţiei acestora. Cei originari de la nordul Moldovei vor sta la închisoare la sudul ţării şi viceversa.

Anexa 2

Lista cazurilor individuale. Mai multă informaţie cu privire la toate aceste cazuri este disponibilă.

La 12 aprilie Unimedia.md (http://unimedia.md/?mod=news&id=10309) şi Jurnal TV (http://jurnal.md/article/13863/) au publicat informaţia cu privire la decesul unui tânăr în vârstă de 23 de ani, Valeriu Boboc, care se afla în detenţie la poliţie. Fratele victimei a afirmat că deşi victima a decedat la 7 aprilie, familia a fost informată abia la 10 aprilie. Familia şi avocatul au observat că cadavrul victimei era acoperit de vânătăi, în timp ce raportul medical oficial a stabilit că decesul a survenit în urma intoxicaţiei cu un gaz necunoscut, în timpul actelor de violenţă din 7 aprilie.

La data de 10 aprilie, aproximativ la orele 19.30, doi avocaţi au fost martori cum câţiva colaboratori a forţelor de ordine au abuzat fizic 2 persoane în faţa Comisariatului de Poliţie din Criuleni; acestea au fost transportate acolo cu autobuzul. Bătăile au încetat atunci când avocaţii au sunat la oficiul Procuraturii Generale; toate persoanele însă au fost duse în interiorul comisariatului de poliţie. La momentul respectiv, nu este disponibilă nicio informaţie cu privire la situaţia acestora.

La 10 aprilie 2009, câţiva avocaţi nu au putut stabili locul aflării clienţilor lor, a căror termeni de detenţie, stabiliţi iniţial, expiraseră. Avocaţii preconizau să-şi reprezinte clienţii în timpul audierilor pentru eliberarea mandatului de arestare preventivă sau audierilor cu privire la detenţia administrativă. Un avocat a aşteptat 3 ore în sala de judecată doar pentru a afla mai târziu că judecătorul a ieşit prin uşa din spatele clădirii şi că a desfăşurat audierile chiar la comisariatul de poliţie. Deşi desfăşurarea audierilor în afara curţii de judecată nu este interzisă de Codul de Procedură Penală, informaţia cu privire la timpul şi locul desfăşurării audierilor trebuie anunţată în prealabil, de asemenea fiind respectate toate garanţiile că judecata va fi corectă. Începând cu anul în care Moldova şi-a declarat independenţa, 1991, nu au fost înregistrate cazuri de desfăşurare a audierilor în afara curţii de judecată.

Opt studenţi au pretins că au fost arestaţi în timpul pauzei de la universitate şi au fost bătuţi cu cruzime în timpul arestării şi detenţiei în Chişinău. Doi dintre aceştia au comunicat avocatului lor că au fost forţaţi să semneze trei documente precum că: 1) au participat la protestele din 7 aprilie; 2) nu vor participa în viitor la proteste; 3) nu au fost abuzaţi fizic/ nu a fost aplicată forţă împotriva acestora în timpul detenţiei. Câţiva avocaţi au confirmat faptul că clienţii lor au fost forţaţi să semneze documente similare.

Părinţii şi elevii din Chişinău şi Orhei au declarat că poliţia a fost pe la câteva şcoli medii, verificând prezenţa elevilor în registre şi au reţinut câţiva elevi mai mari (din clasele 11-12 cu vârsta de 17-18 ani) chiar în şcoli. Doi avocaţi au afirmat că clienţii lor, minori, au demonstrat semne evidente survenite în urma abuzurilor fizice.

Mijloacele de informare în masă au făcut publice câteva cazuri în care oamenii au fost bătuţi cu cruzime în timpul arestării sau reţinerii în Chişinău. În unul dintre aceste cazuri, un student moldovean, în vârstă de 23 de ani, care îşi făcea studiile în Franţa, a fost bătut cu cruzime de poliţie după ce a fost arestat pentru că a participat la protestele din 7 aprilie. Acesta pretinde că a fost doar martor al protestelor desfăşurate şi consideră că a fost urmărit de către forţele de poliţie doar pentru faptul că în timpul acestor evenimente însoţea un jurnalist suedez în calitate de translator. Mai tîrziu, acesta a afirmat că consideră că a scăpat de la moarte doar pentru că a declarat că este cetăţean al Franţei (informaţiile în limba română şi imaginile sunt accesibile pe pagina: http://www.jurnaltv.md/?article=2041).

Mama unui tânăr arestat a declarat că feciorul ei a fost bătut cu cruzime în timpul detenţiei. Avocatul lui a depus reclamaţii cu privire la abuzurile fizice, după care deţinutul iarăşi a fost bătut din motivul reclamaţiilor avocatului. Un alt avocat a afirmat că clienţii lui au fost ameninţaţi să nu declare că au fost bătuţi, mai ales atunci când avocatul a dat un interviu în apropierea unui poliţist. Aceşti clienţi, tremurând de frică, au afirmat că au fost bătuţi „doar puţin”, în timp ce alţii au avut de suferit mai mult.

Mulţi dintre cei care au fost reţinuţi, sunt acuzaţi în conformitate cu prevederile Articolului 285 (1) sau (2) al Codului Penal (dezordine în masă), care prevede o pedeapsă de la 3 la 7 ani de închisoare. Alţii sunt acuzaţi în conformitate cu Articolul 164 al Codului de Contravenţii Administrative (huliganism nu prea grav), care prevede pedeapsa cu amendă sau o detenţie administrativă de până la 15 zile.

Cetăţenii simpli care au participat la protestele din 7 aprilie şi care acum sunt urmăriţi de poliţie au declarat că sunt îngroziţi de faptul că trebuie să apară în faţa poliţiei, de teama să nu fie torturaţi sau trataţi inuman.

Un bărbat care a fost reţinut şi eliberat a doua zi a declarat că în timp ce a fost interogat, poliţia a verificat datele personale folosind baza de date internă a Ministerului Dezvoltării Informaţionale.

13 aprilie 2009

Chişinău, Republica Moldova

Către:

  • Terry Davis, Secretarul General al Consiliului Europei
  • Thomas Hammarberg, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei şi Comitetul pentru Prevenirea Torturii al Consiliului Europei
  • Javier Solana, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă şi de Securitate Comună, Secretarul General al Consiliului Uniunii Europene
  • José Manuel Barroso, Preşedintele Comisiei Europene
  • Benita Ferrero-Waldner, Comisarul pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate
  • Karel Schwarzenberg, Ministrul Afacerilor Externe, Republica Cehă
  • Manfred Nowak, Raportorul special ONU pentru tortură şi alte forme crude, inumane sau degradante de tratament sau pedeapsă
  • Margaret Sekaggya, Raportorul Special ONU pentru apărătorii drepturilor omului
  • Frank La Rue Lewy, Raportorul special ONU pentru promovarea şi apărarea dreptului la opinie şi liberă exprimare
  • Subcomitetului pentru Prevenirea torturii şi tratamentului sau pedepsei cu cruzime, inumane sau degradante al Comitetului împotriva torturii

Copie:

  • Toate misiunile diplomatice în Republica Moldova
  • Ambasadorul Philip N. Remler, Şeful Misiunii OSCE în R.Moldova
  • Vladimir Ristovski, Reprezentantul Special al Secretarului General al Consiliului Europei în R. Moldova
  • Kalman Mizsei, Reprezentantul Special al UE în R.Moldova
  • Ambasadorul Cesar de Montis, Şeful Delegaţiei Comisiei Europene în R.Moldova
  • Marianne Mikko, Membru al Parlamentului UE, Preşedintele Delegaţiei în Comitetul Cooperării Parlamentare UE-R.Moldova


Mărturie şocantă despre ororile regimului Voronin

video

Noi arestări azi la Chişinău

[English]

Radu Lungu din Chişinău a fost arestat azi a doua oară, după ce fusese eliberat şi făcea o cură de tratament cu perfuzii, din cauza bătăilor pe care le-a primit.

Avocatul lui Radu ne-a spus că acesta a fost reţinut la 7 aprilie şi dus de poliţişti în garajul Parlamentului, unde a fost bătut cu cruzime alături de alţi tineri. Peste vreo 2 ore a fost transferat la sectorul de poliţie Buiucani, cu un Mercedes, unde i s-au legat mâinile cu centura de la propriii săi pantaloni şi a fost pus să stea în genunchi mai multe ore.

Radu spune că totuşi a fost bătut mai puţin decât alţii, pentru că «nu am avut desenat pe obraz un tricolor», iar cei care aveau tricolorul desenat pe faţă erau bătuţi până nu se mai vedea nici urmă de desen.

Noaptea a fost silit să semneze nişte acte pe care nu le-a citit, iar dimineaţa i s-a dat voie să plece, dar fără buletinul de identitate care a fost oprit de poliţişti, fiindu-i sustraşi şi toţi banii pe care îi avea — 50 de lei.

Ajuns acasă, s-a simţit rău din cauza bătăilor şi a fost consultat de un medic, care i-a indicat perfuzii zilnice.

Astăzi, Procuratura Buiucani l-a sunat şi l-a somat să vină pentru o discuţie. Radu a întrebat dacă este o citaţie şi i s-a spus că «apelul telefonic este tot ca o citaţie». A mers încolo şi a fost reţinut pentru 72 de ore, fiind transferat la Comisariatul General de Poliţie.

Avocatul spune că Radu nu a putut azi să facă tratamentul şi perfuziile şi nu va putea , probabil să facă nici mâine nu va putea să urmeze acest tratament.

«Îndrăzneala autorităţilor nu mai are margini, sunt violate drepturile acestor tineri cu duiumul, de aceea vom merge în instanţe cu fiecare caz în parte până la capăt,» susţine avocatul Victor Panţâru.

Sursa: Ziarul de Gardă


Acces interzis la tinerii torturaţi de poliţie

[English]

Potrivit legii, trei autorităţi au dreptul să intre în sectoarele de poliţie, în cazul unor semnale de tortură: avocaţii persoanelor torturate, avocaţii parlamentari şi membrii Consiliului Consultativ al Mecanismului de Prevenire a Torturii (CCMPT). Multi dinter tineri nu auu acces, directorul avocaţilor parlamentari nu oferă informaţii (a declarat că are contract cu Antena C), iar membrii CCMPT susţin că poliţia le interzice accesul, contrar legii.

Vanu Jereghi, vicepreşedinte al CCMPT a declarat azi pentru Ziarul de Gardă că a avut interdicţii în 5 sectoare de poliţie din Chişinău, inclusiv la Comisariatul de Poliţie pentru a vedea victimele torturilor. «Deşi făceam apel la prevederile legii, poliţiştii ne spuneau că există ordin de sus ca să nu fim primiţi, decât cu ombudsmanul, dar acest ucru este ilegal,» susţine Jereghi.

El declară căî unica instituţie în care au fost admişi membrii CCMPT a fost penitenciarul nr.13, dar au apărut pobleme şi acolo. «Ni s-a transmis că cei care au făpscut posibil aceesul nostru acolo vor fi pedepsiţi. Vedeţi, în moldova e totul invers. Nu vor fi pedepsiţi cei care au încălcat legea şi nu ne-au permis să intrăm în sectoarele de poliţie , ci cei care au respectat legea şi ne-au permis să intrăm să vedem atâtea zeci de cazuri de tortură,» spune Jereghi.

Cazurile de îngrădire a accesului la sectoarele de poliţie pentru CCMPT au fost comfirmate şi de alţi reprezentanţi ai societăţii civile, cum ar fi CREDO sau Amnesty International. ONG-urile pentru drepturile omului din Moldova au declarat că vor informa imediat comunitatea internaţională despre aceste abuzuri.

Sursa: Ziarul de Gardă


Directorul General pentru Democraţie al CE vine imediat la Chişinău

[English]

Secretarul Gereal al Consiliului Europei a remis azi un comunicat de presă, prin care declară că este foarte îngrijorat de deţinerea unui număr foarte mare de persoane după protestele din ultima săptămână, de aceea dispune imediata sosire la Chişinău a Directorului General pentru Democraţie al CE.

«Pe perioada ultimelor zile am primit ştiri foarte controversate de la Chişinău. Pe de o parte, sunt încurajat de propunerile de a verifica listele electorale şi de a renumăra voturile. Asta ar trebui să ajute la calmarea controverselor post-electorale.

Pe de altă parte, sunt foarte îngrijorat despre încălcarea drepturilor omului prin detenţie arbitrară a unui număr mare de persoane, inclusiv copii şi de restricţiile faţă de mass-media.

În baza acestor semnale, l-am solicitat pe Jean-Louis Laurens, Director General pentru Democraţie şi Probleme de Politică al Consiliului Europei să plece imediat la Chişinău şi să facă un raport cu privire la situaţia din această ţară.»

Sursa: Ziarul de Gardă


Primarul Chişinăului confirmă al doilea deces în urma reprimării protestelor de la Chişinău

[English]

Primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a declarat că a primit marţi confirmarea celui de al doilea caz de deces în urma reprimării de către autorităţile comuniste a protestelor din 7 aprilie de la Chişinău.
Primarul Chişinăului confirmă al doilea deces în urma reprimării protestelor de la Chişinău Vezi Galerie Articol

Dorin Chirtoacă afirmă că victima este Ţibuleac Ion, un tânăr din satul Bolohani, raionul Orhei, care a suferit mai multe leziuni – coaste rupte, hemoragie internă, picior rupt. "Tânărul prezintă şi multe lovituri la cap şi pe faţă. Acesta a fost deja înmormântat, pentru că familia nu a făcut publică această informaţie imediat. Vom încerca să aflăm informaţii noi şi să relatăm mai multe despre acest caz", a asigurat Dorin Chirtoacă.

Potrivit primarului, familia tânărului spune că acesta "a fost aruncat ca un câine" sub estacada Spitalului de Urgenţă din Chişinău, iar la morgă nu li s-a permis să intre. Familiei i s-a comunicat că presupusul motiv al decesului a fost electrocutarea: "Familia este şocată. Pe data de 7 aprilie băiatul a plecat la Chişinău cu încă un prieten şi nu s-a mai întors. Sunt cunoştinţe în sat care spun că l-au văzut la televizor în imagini împreună cu alţi protestatari", a declarat Dorin Chirtoacă.

Primarul de Chişinău susţine că, din păcate, în Republica Moldova continuă cazurile de tortură, tratament inuman şi degradant în locurile de detenţie şi în continuare sunt arestaţi oameni. "Din păcate, până în prezent nu am văzut o reacţie internaţională adecvată – în afară de o singură persoană, reprezentant al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, care a intrat într-un singur penitenciar, altcineva nimeni din organismele internaţionale nu a încercat să se documenteze direct. Cel puţin nu am văzut persoane din partea comunităţii internaţionale sau a Comitetului pentru prevenirea torturii aici, la Chişinău, în vederea intrării în comisariate şi opririi acestei terori", a arătat Dorin Chirtoacă.

Jurnal de Chişinău a scris marţi că în noaptea de 7 aprilie, în urma evenimentelor din centrul capitalei, cadavrul unui tânăr a fost aruncat dintr-o maşină a Ministerului de Interne moldovean în curtea Spitalului de Urgenţă din Chişinău. Victima avea coastele rupte, răni adânci în regiunea tâmplelor şi un picior fracturat. Potrivit martorilor, corpul neînsufleţit al tânărului de 22 de ani a fost aruncat dintr-o maşină albă, marca Niva, aparţinând Ministerului Afacerilor Interne. A doua zi, părinţii Semion şi Tatiana Ţibuleac au primit vestea de la medicii de la Spitalul de Urgenţă că fiul lor ar fi murit electrocutat. Li s-a cerut să vină la morga spitalului cu îmbrăcăminte pentru cel decedat.

Potrivit lui Semion Ţibuleac, tatăl băiatului, la morgă părinţilor nu li s-a permis să vadă corpul neînsufleţit al fiului. Ei au văzut cadavrul doar după ce acesta a fost îmbrăcat. "Unul din lucrătorii de acolo mi-a spus că a fost adus de o maşină Niva, albă, aparţinând Ministerului Afacerilor Interne, şi că a fost aruncat în curtea Spitalului de Urgenţă. Era doar în maieu şi pantaloni. Nu ne-au permis să-l vedem în hainele în care a fost adus. Am constatat că avea un picior frânt, costele rupte. Avea răni adânci în regiunea tâmplelor", spune tatăl băiatului. "Băiatul nostru nu avea niciun document la el. Prima oară ne-au spus că l-au găsit în stradă. Dacă ar fi fost găsit în halul acela, întâmplător, în stradă, ne întrebăm cum de-au reuşit să afle cine e şi de unde e, că a doua zi au şi luat legătura cu noi şi ne-au informat despre moartea lui", se revoltă plângând mama băiatului, Tatiana.

Ion a fost înmormântat sâmbătă, 11 aprilie. Părinţii nu au consultat un avocat, dar spun că vor să cunoască adevărul despre moartea fiului lor.

Sursa: Realitatea.net


Instanţa a decis expulzarea lui Alex Grigorievs

[English]

Instanţa de judecată a decis azi, 15 aprilie, expulzarea din Republica Moldova a lui Alex Grigorievs, directorul Institului Naţional Democratic, reprezentanţa de la Chişinău. Motivul invocat este şederea ilegală a oficialului american în Republica Moldova. Avocatul directorului NDI, Constantin Tănase, a declarat că va ataca decizia instanţei prin apel.

Amintim că ieri, 14 aprilie, Grigorievs a fost reţinut şi dus la MAI, unde a fost anunţat că permisul de şedere pe teritoriul Republicii Moldova este expirat.

Amintim că permisul de aflare în Moldova al lui Alex Grigorievs a expirat în luna septembrie 2008, după care oficialul american a depus o cerere de prelungire a permisului în august 2008, iar autorităţile nu au oferit niciun răspuns în această perioadă.

Deocamdată nu există o reacţie oficială a Institului Naţional Democratic din SUA faţă de acest caz.

Sursa: Unimedia


Studenţii de la medicină sunt arestaţi în masă

[English]

Bună ziua, stimaţi reprezentanţi ai redacţiilor în care noi, studenţii de la Chişinău, mai avem încredere.Nu ştiu care e situaţia la alte instituţii dar noi, studenţii de la Universitatea de Medicină, trăim o adevărată teroare. Se vine în fiecare zi în microtorente şi suntem arestaţi în masă, câte 12-15 persoane din fiecare microtorent.

Ieri s-a întâmplat asta chiar sub ochii mei şi ai altor colegi - a intrat un poliţist însoţit de vreo 15 mascaţi, a fluturat nişte ordine despre care n-am înţeles de unde sunt - de la Ministerul de Interne sau de la decanat, avea pozele unor colegi unii dintre care nici măcar n-au fost atunci în piaţă, pentru că eram cu toţii la ore, şi i-au ridicat. Serile, în campusul studenţesc de la Malina Mică e şi mai groaznic - în faţa căminelor stă de obicei duba poliţienească şi ei fac raiduri chiar însoţiţi de decan. Unicul nostru refugiu a mai fost biblioteca din acelaşi sector, unde răsuflând uşuraţi în fiecare zi că am ajuns liberi după raidurile de la ore - ne refugiem pentru că în odăile de cămin ne e frică să stăm, dar am auzit că în seara acestei zile vor veni să ne ia de la bibliotecă. Mai mult - se zice că se aşteaptă vacanţa de Paşti şi vor veni să ne ia de acasă, de la părinţi. Ne e foarte frică, nu ştim ce să facem. Am format un fel de comitet din câteva persoane şi am vrut să ieşim în public pentru a declara ce se întâmplă la universitate la noi, unde ne-au trădat însuşi decanii, şefii de catedră în frunte cu rectorul, dar chiar a doua zi majoritatea din acel comitet au fost arestaţi, doi dintre ei nici nu ştim de unde - bănuim că de pe stradă, pentru că nu i-a văzut nimeni. Ne temem să spunem cuiva despre asta, pentru că ne-ar trăda, ne temem să mergem singuri pe stradă, pentru că s-ar putea să fim arestaţi şi să nu ştie nimeni ce s-a întâmplat cu noi, ne temem să mergem câte doi sau trei pentru că şi aşa ne-ar ridica motivând că complotăm ceva, ne temem să vorbim despre ceea ce se întâmplă, pentru că într-una dintre grupe un profesor a discutat luni cu studenţii despre arestări, iar a doua zi au fost arestaţi. Avem impresia că răsuflă mai uşuraţi cei care au fost arestaţi deja, decât noi, cei care am rămas şi nu ştim la ce să ne aşteptăm.
Au loc şi sumedenii de exmatriculări, din nou la ordinul nu ştiu cui, pentru că Universitatea nu motivează, se zice că în urma ordinului Ministerului de Interne. De când Ministerul de Interne dă ordine să se exmatriculeze studenţii care au reuşită la studii, nu au absenţe, au fost la ore în ziua protestelor, dar pentru că transportul public nu circula pe bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt au mers pe jos până în Piaţa Marii Adunări Naţionale?

Pentru că la noi asta se întâmpla.
Nu mai putem trăi teroarea.
Vă rugăm, ajutaţi-ne!

Student la Medicină