luni, 27 aprilie 2009

Dear Mr President / SOS Moldova!



vineri, 24 aprilie 2009

Apelul comunităţii de studenţi moldoveni de la Strasbourg către Parlamentul European

[English]

Strasbourg, 22 aprilie 2009

Apelul comunităţii de studenţi moldoveni de la Strasbourg către Parlamentul European

Referindu-ne la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 care au avut loc in Republica Moldova (in continuare RM) si la protestele contra rezultatelor acestora, survenite in zilele de 6, 7 si 8 aprilie 2009, prin prezenta sesizam Parlamentul European
I. Fraudarea masiva a alegerilor atat in cadrul procesului de vot propriu-zis cat si in campania electorala prin derogari grave de la normele si legile in vigoare:
  1. Dezinformarea masiva a populatiei prin controlul mass-media de stat si a altor posturi TV angajate politic;
  2. Intimidarea concurentilor electorali prin dosare penale fabricate, a jurnalistilor si presei libere;
  3. Operarea de modificari de legislatie electorala in preajma alegerilor prin ridicarea pragului electoral de la 4% la 6%, interzicerea blocurilor politice, refuzul deschiderii de sectii de votare ad-hoc peste hotarele RM, ignorand astfel cererile repetate ale comunitatilor moldovene din afara, conditionarea mandatului de deputat prin impunerea la renuntarea dublei cetatenii (in ciuda deciziei CEDO din 18 noiembrie 2008);
  4. Inscrierea pe listele electorale a circa 400 000 de persoane decedate, votarea frauduloasa atat in numele lor, cat si in numele a mii de persoane aflate peste hotare in ziua scrutinului, practicarea votului multiplu; numararea buletinelor de vot in cadrul Ministerului Afacerilor Interne, structura de forta subordonata interserelor PC ;
  5. Validarea scrutinului electoral de catre Curtea Constitutionala a RM, in ciuda dovezilor clare de frauda, la 22 aprilie 2009, ceea ce probeaza lipsa separarii puterilor in stat, a independentei justitiei constitutionale fata de puterea politica.
In consecinta: prin exploatarea ilegala a resurselor sistemului in folosul partidului comunistilor, acestia sunt declarati invingatori in cursa electorala de catre Comisia Electorala Centrala cu 49, 80%, obtinand 60 de mandate in parlament.

II. Ca urmare a protestelor societatii civile, a tinerilor in mod special, regimul Voronin a dezlantuit actiuni, care pot fi calificate drept masuri ale unui regim totalitar in vederea intimidarii participantilor:
  1. Reactia neadecvata si complice a autoritatilor a permis devastarea si vandalizarea cladirilor oficiale, pentru ca in final opozitiei sa i se aduca o acuzatie halucinanta de tentativa de lovitura de stat.
  2. Blamarea neintemeiata a Romaniei de ingerinta in chestiunile interne ale RM si implicare in organizarea presupusei lovituri de stat, cat si incitarea protestatarilor la violente si actiuni de profanare a simbolurilor de stat;
  3. Izolarea RM prin blocarea vamilor pentru cetatenii romani in special, dar si pentru propriii cetateni, prin incalcarea dreptului la liber acces la informatie, blocand o perioada site-uri mass media si linii telefonice si compromitand astfel comunicarea si informarea despre situatia grava din RM Exercitarea unor practici la limita normelor de drept international prin expulzarea ambasadorului roman, Filip Teodorescu si prin introducerea regimului de vize pentru cetatenii romani, incalcand astfel tratatul de cooperare dintre RM si Uniunea Europeana, ratificat de catre prima;
  4. Declansarea unor actiuni de terorizare in masa fara precedent in RM asupra persoanelor participante la manifestatiile de prostest sau banuite de participare, asupra activistilor civici, jurnalistilor independeti politic, elevilor si studentilor (pana in prezent, aceste actiuni soldandu-se cu 3 morti declarati oficial, decedati in urma tratamentului inuman aplicat de catre colaboratori ai organelor de forta, sute de persoane retinute in mod abuziv fara temei legal, agresate si torturate, orice drept fiindu-le ignorat );
  5. Multiple cazuri de agresiuni, torturi, violuri asupra tinerilor retinuti

III. In aceste conditii, profund ingrijorati de situatia degradanta a principiilor statului de drept in RM, in numele valorilor democratice si al Conventiei europene pentru drepturile omului, ratificata de catre RM in cadrul Consiliului Europei, cerem:
  1. Sanctionarea RM de catre Consiliul Europei pentru incalcarea flagranta si repetata a normelor europene pe care statul moldovean s-a angajat sa le respecte;
  2. Nerecunoasterea oficiala a rezultatelor frauduloase ale alegerilor de la 5 aprilie 2009 din RM si condamnarea cadrului nedemocratic in care acestea s-au derulat;
  3. Interventia organismelor internationale in stoparea instaurarii pe cale pretins legala a unui regim dictatorial in Europa;
  4. Declansarea unei anchete sub egida organismelor internationale, cu sarcina de a elucida cazurile de tortura si omor, cat si sanctionarea persoanelor si institutiilor responsabile.


joi, 23 aprilie 2009

Un film de exceptie: BASARABIA LUI DUMNEZEU

Românii nu îşi cunosc trecutul, dar nici măcar prezentul nu şi-l cunosc prea bine. Ne place să râdem de incultura occidentalilor, care confundă Bucureştiul cu Budapesta şi situează România în Tibet, dar mai bine ne-am uita în propria ogradă, unde mulţi sunt aceia care nici nu ştiu ce este Basarabia, unde se află ea pe hartă, ce istorie are şi ce o face să fie indisolubil legată de destinul Neamului Românesc. Mulţi cunosc elemente de cultură şi civilizaţie străină mai bine decât istoria propriului neam. Şi este atât vina lor, dar mai cu seamă vina noastră, a intelectualilor, care nu ducem o muncă susţinută de educare a maselor. Prea puţine filme s-au făcut pe tema Basarabiei. Se tace prea mult, atât din ignoranţă, cât şi din rea-voinţă. De aceea, am dorit să fac un prim pas, prin realizarea unui film despre istoria Basarabiei şi a întregii Românii, o prezentare sumară, dar care punctează momentele esenţiale şi oferă atât explicaţii istorice, cât şi reprezentări cartografice, pentru o deplină lămurire asupra subiectului. Este un prim pas în realizarea unui film mult mai amplu care să prezinte Basarabia din toate punctele de vedere şi în toate faţetele complexităţii ei. Scopul principal este acela de informare şi de sensibilizare, nu am urmărit altceva decât să vă arăt ce este Basarabia şi să vă fac să vă lămuriţi câteva semne de întrebare. Filmuleţul pe care îl veţi urmări este muncă de începător, de aceea vă rog să fiţi înţelegători cu neajunsurile sale. Oricine poate şi doreşte să perfecţioneze cele prezentate aici, este liber să preia iniţiativa. Totodată, vă rog să vă puneţi căştile sau să porniţi difuzoarele, fiindcă filmul are şi o coloană sonoră adecvată temei. Vizionare plăcută!



Source: http://vladparau.googlepages.com

miercuri, 22 aprilie 2009

Doina şi Ion Aldea-Teodorovici - Lăsaţi-ne în legea noastră!



Angela Bucico - Libertate



luni, 20 aprilie 2009

Ei toţi se tem de UNIRE!

[English]

Nu ma mira faptul ca nu-si asuma nimeni rolul de conducator al maselor revoltate de situatia actuala din Basarabia, deoarece cei care au trecut in Parlament din partea opozitiei (ma refer la PL, PLDM si AMN), fie si in urma acestor alegeri fraudate, se tem, ca cei ce protesteaza, ar putea cere reintregirea cu Tara Mama (desi, in fond, asta vor tinerii pe plina dreptate), iar ei si-ar pierde multravnitele mandate de parlamentari. Sunt profund dezamagit de Dorin Chirtoaca, cu atat mai mult, ca am votat PL-ul. Daca vrei sa fii lider, ar trebui sa stii, ca la un moment dat s-ar putea sa fie necesar sa te jertfesti pentru binele poporului tau, dar nu asteptand numai voturi de la acest popor. Cred, ca ce s-a intamplat cu PPCD-ul lui Rosca, ar trebui sa le fie de invatatura tuturor, cu toate ca pe Rosca il doare in cot acum, doarece stand bot la bot cu voronistii=comunistii, si-a asigurat viitorul sau personal, si cred, si al copiilor sai. Deci, daca Chirtoaca si toata opozitia doresc acelas lucru ca si Rosca, sunt pe calea cea dreapta. Altfel nu-mi pot explica, de ce se desolidarizeaza de cei tineri ce au protestat aceste zile. Nu inteleg de ce se indreptateau, ca nu ei sunt organizatorii protestelor. Asa si nu inteleg, cum au de gand sa demonstreze frauda din alegeri, deoarece totul a fost aranjat din timp si s-a stiut ca opozitia va contesta alegerile, chiar credeti, ca avund la dispozitie tot aparatul de stat de constrangere: justitia, cec-ul, sis-ul, politia, s.a., nu s-au asigurat de acest lucru ca sa nu mai poata fi gasita nici urma de frauda? Nu m-ar mira ca la numaratoarea repetata sa apara rezultatul de 100% pentru comunisti, caci cum de inteles ca din 2.549.804 alegatori inclusi pe liste au votat 59.50% ce constituie 1,536,144 alegatori. Deci memorizati numarul magic de 1,536,144 alegatori. Conform datelor oficiale peste hotarele Basarabiei se aflau la momentul alegerilor 627,959 cetateni cu drept de vot, din care au votat peste hotare la sectiile de votare organizate doar aproximativ 15,000 alegatori, deci 627959-15000=612959 de cetateni nu au avut posibilitatea sau dorinta de asi exprima dreptul de alegator. Din numarul total de alegatori daca ii excludem pe cei care la sigur nu au participat la vot, deoarece se aflau in afara tarii, obtinem numarul 1,936,845 de potentiali participanti la alegeri ce se aflau in tara. Daca raportam numarul celor ce si-au exprimat votul conform datelor oficiale la numarul celor ce au fost potentiali alegatori din cei neplecati peste hotare, obtinem 79,3% frecventa la vot, altfel zis, 4 din fiecare 5 au participat la vot din cei de acasa, ce se apropie foarte mult de timpurile cand se vota 99,9% din timpurile pe care am crezut ca nu se vor mai intoarce. Deaceea si am scris mai sus, ca nu ma voi mira daca in urma numaratoarei repetate sa iasa comunistii cu scorul de 100%. Eu am luat in calcul datele oficiale, dar daca as face o corectie la aceste date, si anume:
1)numarul celor inclusi pe listele din 2009 din senin s-a marit fata de numarul celor inclusi in 2007, avand o creştere inexplicabila cu circa 146 mii de alegatori;
2)numarul celor ce nu se aflau in tara este cu cel putin 200,000 mai mare decat numarul oficial;
Deci sa rezumam: 2 549 804 - 146 000 = 2 089 804 pe liste in 2007
627 959 + 200 000 = 827 959 peste hotare la ziua votului
827 959 - 15 000 = 812 959 care nu si-au exprimat optiunea din cei aflati pese hotare
2 089 804 - 812 959 = 1 276 845 au putut sa-si exprime votul din cei aflati in tara
Acum cifra soc: conform CEC, si-au exprimat votul 1 536 144 de alegatori, raportat la cei aflati in tara ca potentiali alegatori in numar de 1 276 845 obtinem scorul de 120,3%. Felicitarile mele, visul de veacuri s-a implinit, ori 20% sunt rudele noastre decedate, care nici in viata de apoi nu pot fara a alege pe comunisti, fie extraterestrii s-au inscris pe liste, fiind nemultumiti de dictatura din galactica lor, dorind sa-l spijine pe Voronin sa ramana pe veci conducatorul lor. Deci 20% raportate la listele din 2007 sunt circa 400 000 de alegatori noi, daca presupun ca toti cei aflati in tara au votat 100%, in caz contrar numarul sufletelor moarte ar putea fi si mai mare.

O eventuala reintregire a tuturor teritoriilor romanilor ar putea sa ne scape de ciuma comunista.

Sursa: Curaj.net


duminică, 19 aprilie 2009

În două luni au fost clonaţi 400 de mii de moldoveni

[English]



PL, PLDM şi AMN au prezentat miercuri primele probe despre falsificarea alegerilor.
● În una din secţiile de votare din raionul Hânceşti reprezentanţii celor trei partide au găsit în sacii sigilaţi liste cu alegători datate cu 6 martie 2005 gata semnate.
● Cei trei lideri ai Opoziţiei sunt înclinaţi să creadă că au fost falsificate între 10 şi 30 la sută din voturi per total.
● Au fost tipărite peste 100.000 de buletine false.

După verificarea câtorva procente din listele cu alegători, s-a demonstrat că 5166 de persoane au votat la mai multe secţii de votare, 3280 au votat cu acte cu acelaşi cod personal, 1600 de persoane au votat în baza altui document decât buletinul de identitate, 1000 de semnături sunt falsificate.Şi autorităţile locale aveau listele proprii cu alegători, cu câteva zile înainte de alegeri Ministerul Dezvoltării Informaţionale a remis secţiilor de votare listele sale.

Chişinăuienii Alexandru Ţăran, domiciliat pe str. Ismail, şi Nicolae Ursu, domiciliat pe str. Şciusev, au aceleaşi serie şi număr la buletinul de identitate - A 01021324. Şi astfel de cazuri sunt cu zecile de mii pe listele electorale, arată PL, PLDM şi AMN, care au prezentat, ieri, un prim set de argumente în favoarea fraudării masive a alegerilor de către comunişti. Potrivit celor trei formaţiuni care contestă scrutinul, alegerile din 5 aprilie au fost fraudate în proporţie de 30%.

Morăriţă Constantin Victor a votat cu numere de identificare, care, la verificare, s-a constatat că aparţin, de fapt, lui Maftiuc Alexandru, născut în 1918. Într-un sat cu 300 de alegători de la nordul Moldovei şase persoane au votat de două ori cu fişe de însoţire diferite.

Peste o sută de mii de buletine de identitate false

Potrivit celor trei lideri de partide, Mihai Ghimpu, Vlad Filat şi Serafim Urecheanu, în ajunul alegerilor Ministerul Dezvoltării Informaţionale (MDI) a eliberat peste 100 de mii de Buletine de identitate (BI) false, care au fost furnizate oamenilor de încredere ai comuniştilor. În afară de asta MDI a eliberat, de asemenea, zeci de mii de fişe de însoţire ale BI suplimentare şi forme nr. 9, care înlocuiesc actul de identitate. Numai verificarea câtorva localităţi din trei raioane au scos la iveală faptul că peste 3200 numere de identificare aparţin mai multor persoane. Aceste fapte probează şi creşterea bruscă a populaţiei cu drept de vot în ajunul scrutinului.

Serafim Urecheanu a relatat că listele întocmite de primării au fost înlocuite pe ultima sută de metri cu listele venite de la MDI, asta în ciuda faptului că CEC a recomandat ca acestea din urmă să fie doar consultative. Urecheanu a afirmat că, nu în zadar, preşedintele Voronin l-a decorat, în ziua de 7 aprilie, pe Pavel Buceatchi, ministrul Dezvoltării Informaţionale, cu ordinului „Gloria Muncii” pentru „contribuţie deosebită la edificarea societăţii informaţionale în RM, „cel care a asigurat legătura morţilor cu PCRM”.

400 mii moldoveni clonaţi

„La 17 martie 2009 CEC aprobă lista de bază cu 2 549 804 de alegători. Din informaţia privind numărarea voturilor pe circumscripţii electorale (www.cec.md) reiese că în lista de bază la alegerile din 5 aprilie sunt incluşi 2 583 129 cetăţeni, sau cu 33 325 cetăţeni mai mult. În altă informaţie oficială de la CEC numărul cetăţenilor incluşi în lista de bază este de 2 564 710. În baza căror acte apare acest excedent de alegători în lista de baza?”, a întrebat retoric Veaceslav Negruţă, expert economic, care a candidat pe listele PLDM. Negruţă a analizat şi toate rapoartele demografice din ultimii anii care atestă un spor natural negativ. În plus la asta, el a menţionat că la alegerile locale din 2007 au votat doar 2 226 167 cetăţeni… Potrivit analizei lui Negruţă, populaţia RM s-a mărit „din senin”, în ultimele două luni, cu aproximativ 400 mii de cetăţeni cu drept de vot. În afară de asta peste o sută de mii de cetăţeni au votat pe listele suplimentare.

Fraudarea prin listele suplimentare

Mihai Ghimpu a declarat că până acum s-au găsit în Chişinău peste 5000 de persoane care figurează în listele suplimentare de la diferite secţii. Cei trei preşedinţi de partide au spus că cele mai multe probleme le-au avut la Chişinău, atunci când au vrut să copieze listele de alegători. Ei au adăugat că nu au văzut nicio listă din sectorul Râşcani din capitală, acolo unde ar putea fi cele mai multe fraude. De asemenea, nu au avut acces nici la listele din secţiile de peste hotare pentru a demonstra votul multiplu. Cu toate acestea, sunt clare deja schemele cu care au operat comuniştii. Vasile Untilă din Dişcova, r. Orhei, a votat la secţia deschisă la Bucureşti, în baza paşaportului, acolo unde are pusă şi ştampila „votat”. Cu toate astea, el a mai votat o dată şi în sat, aşa cum reiese din semnătura din listă de bază.

Reprezentanţii PL, PLDM, AMN susţin că numărul enorm de mare de votanţi din listele electorale suplimentare, de peste 117 mii de cetăţeni, au avut un rol important în procesul de fraudare a alegerilor. Ei au menţionat că o mobilitate mai mare există în orăşelele mari, acolo unde s-ar putea explica numărul mare de alegători pe aceste liste, dar nu şi la sate. În unele localităţi, cum ar fi Soloneţ, r. Soroca, votul s-a făcut preponderent în baza listelor suplimentare (în lista de bază au fost incluşi 461 de alegători, iar în listele suplimentare - 334).

Liste cu alegători din 2005

În afară de aceste scheme guvernanţii au folosit abuziv urna mobilă, au permis votarea cu alte acte decât cele prevăzute de lege, s-a votat până şi cu permisul de conducere sau certificatul de înmatriculare auto, iar multe liste nu includ datele din BI, nemaivorbind de cazurile de la Rezina unde listele cu alegători erau scrise de mână. În una din secţiile de votare din raion Hânceşti reprezentanţii celor trei partide au găsit în sacii sigilaţi liste cu alegători datate cu 6 martie 2005 gata semnate. Nimeni nu poate să confirme sau să infirme dacă voturile nu au fost aruncate în baza rezultatelor înregistrate în urmă cu patru ani.


Ghimpu a spus că cazurile prezentate sunt doar „un început”. Cele trei partide vor prezenta primele probe la Curtea Constituţională şi vor cere prelungirea termenului de verificare a listelor cu alegători. „Aceste scheme au fost utilizate şi în alegerile din 2005. Putem spune că PCRM foloseşte democraţia doar pentru a se menţine la putere şi că niciodată acest partid nu au avut încrederea populaţiei”, a spus Ghimpu. În acelaşi sens, Urechean a menţionat că alegerile din 5 aprilie reprezintă o batjocură faţă de sistemul electoral din RM.




Sursa: Timpul


Moldova. Adevărat a înviat!

[English]


Ameninţări. Bătăi. Teroare. Legea pumnului. Jurnalişti, studenţi ori chiar elevi răpiţi de pe stradă. Acestea sunt imaginile terifiante care au putut fi zărite de toţi cei care au urmărit în ultima săptămână evenimentele din Republica Moldova.

Modul în care a reacţionat miliţia din Chişinău şi discursurile lui Vladimir Voronin le-au reamintit românilor de brutalitatea cu care au fost reprimaţi protestatarii anti-comunişti din Piaţa Universităţii din Bucureşti, din 1990, precum şi de diversiunile şi manipulările de atunci ale lui Ion Iliescu. Coincidenţele nu sunt de mirare, atât Iliescu, cât şi Voronin fiind „şcoliţi” în acelaşi loc – la Moscova. Nici România şi nici Uniunea Europeană nu pot spune că nu cunosc realitatea de la Chişinău şi nu pot fi înşelate de minciunile lui Voronin şi ale acoliţilor lui.

De mirare este, astfel, lipsa de reacţie şi indiferenţa autorităţilor române şi a reprezentanţilor Uniunii Europene. Regimul de teroare de la Chişinău a încălcat flagrant drepturi şi libertăţi esenţiale ale omului, drepturi şi libertăţi care, cel puţin la nivel declarativ, constituie valori de bază ale Uniunii Europene. O atitudine pasivă în faţa acestor atrocităţi este, în acelaşi timp, o dovadă de laşitate, o abidcare de la propriile principii şi, mai grav, o complicitate morală cu criminalii de la Chişinău.

Sute de mii de cetăţeni moldoveni sunt, în acelaşi timp, şi cetăţeni români, implicit, şi cetăţeni europeni. Aşadar, ceea ce se întâmplă la Chişinău, este o problemă a României şi a Uniunii Europene. Atât România, cât şi Uniunea Europeană au OBLIGAŢIA să se implice ca drepturile şi libertăţile acestor cetăţeni să fie apărate şi respectate!

Indiferent însă de laşitatea unor politicieni de paie, români şi europeni deopotrivă, a căror coloană vertebrală se îndoaie după cum adie vântul dinspre Moscova, tinerii care şi-au învins teama şi au ieşit în stradă la Chişinău trebuie să ştie un lucru: nu sunt singuri!

Privindu-le curajul de care au dat dovadă cu puţine zile înaintea Sfintelor Sărbători de Paşte, putem afirma cu siguranţă că Moldova a înviat. Adevărat a înviat!

Sursa: Mindbomb.ro


sâmbătă, 18 aprilie 2009

Fraudarea votului din 5 aprilie 2009 – “echilibristică” statistică

[English]

Populaţia vs alegători pe liste

[Click pentru mărire]

Populaţia vs alegători pe liste


[Click pentru mărire]
Dinamica demografică a populaţiei în 2004 – 2008

Populaţia s-a redus de la 3 607,4 mii cetăţeni în 2004 la 3 572,7 mii cetăţeni în 2008
În 2004 tinerii de 15-19 ani constituiau 365 221, iar în 2008 – 327 472, o reducere a numărului populaţiei tinere care poate să intre în liste ca „alegători noi”
Numărul celor decedaţi a crescut permanent (în 2004 – 41 668, iar în 2008 – 43 050 cetăţeni)
Din 1999 statistica constată anual un spor natural mediu negativ de 5000 cetăţeni. În 2007 sporul negativ a fost de 5077 cetăţeni.

Listele de bază

La 17 martie 2009 CEC aprobă lista de bază cu 2 549 804 de alegători
Din Informaţia privind numărarea voturilor pe circumscripţii electorale (www.cec.md) reiese că în lista de bază la alegerile din 5 aprilie sunt incluşi 2 583 129 cetăţeni sau mai mult cu 33 325 cetăţeni
În informaţia oficială – numărul cetăţenilor incluşi în lista de bază este de 2 564 710
În baza căror acte apare acest excedent de alegători în lista de baza?

Listele de bază – în dinamică

[Click pentru mărire]

CEC: Comunicat de presă

Joi, 12 martie 2009
Pentru difuzare imediată
Comisia Electorală Centrală explică procedura de întocmire şi verificare a listelor electorale.
Informaţia privind cetăţenii moldoveni cu drept de vot, extrasă din Registrul de Stat al Populaţiei deţinut de Ministerul Dezvoltării Informaţionale şi distribuită prin intermediul CEC în raioane, are un caracter consultativ şi nu poate fi luată drept bază pentru întocmirea listelor electorale.

CEC: Comunicat de presă

Marţi, 17 martie 2009
Comunicat de presă
Pentru difuzare imediată
Comisia Electorală Centrală face public numărul de alegători pe ţară .
Comisia Electorală Centrală anunţă că s-a finalizat procesul de întocmire şi verificare a listelor electorale de către administraţiile publice locale. Potrivit informaţiei primite în data de 17 martie curent, 2 549 804 alegători sunt incluşi în listele electorale.

CEC: Comunicat de presă

Marţi, 17 martie 2009
Listele se aduc la cunoştinţă publică cel mai tîrziu cu 20 de zile înainte de ziua alegerilor. Pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, cetăţenii au posibilitatea de a verifica corectitudinea întocmirii listelor electorale în perioada 16–31 martie. Ei au dreptul să facă contestaţii la biroul secţiei de votare împotriva neincluderii lor în listă sau excluderii din ea, precum şi împotriva altor erori comise la înscrierea datelor despre sine sau despre alţi alegători cel tîrziu cu 5 zile înainte de alegeri, adică pînă la data de 31 martie 2009 inclusiv.

Listele de bază - concluzie

CEC n-a asigurat întocmirea corectă a listelor electorale
Birourile de circumscripţii n-au lucrat/verificat listele primite de la Ministerul Dezvoltării Informaţionale prin intermediul CEC, ba din contra au mai adăugat 33 325 cetăţeni (Hânceşti – 18 094, Ungheni – 5217, Nisporeni – 6000, Călăraşi – 5188, Căuşeni – 4322, Cantemir – 3329)
Astfel, rolul principal în “umflarea” listelor electorale revine MDI. CEC trebuia să limiteze imixtiunea MDI la întocmirea listelor. CEC urma să stopeze numărarea sau să solicite materiale pe 33 325 incluse adiţional în listele de bază
Contestaţii la birourile secţiilor de votare împotriva neincluderii în listă sau excluderii din ea, precum şi împotriva altor erori comise la înscrierea datelor despre alegători sau despre alţi alegători nu sunt.

Listele suplimentare – 117 563 cetăţeni !!!

[Click pentru mărire]

Schemele de fraudare

Lărgirea listelor electorale de bază a cetăţenilor cu drept de vot – cu 356 962 cetăţeni faţă de alegerile din 2007
Includerea în listele suplimentare a încă 117 563 de cetăţeni
Total – 474 525 cetăţeni, creştere cu 21,3% faţă de 2007
Colectarea din şcoli şi licee a informaţiei privind copiii ai căror părinţi (unul sau ambii) sunt plecaţi la munci peste hotare (Ministerul Educaţiei şi Ministerul Dezvoltării Informaţionale)
Eliberarea masivă a fişelor de însoţire la buletinele de identitate şi a Formei 9 (Ministerul Dezvoltării Informaţionale)
“Înscrierea” persoanelor “necunoscute” la adresele de reşedinţă a mai multor cetăţeni (Ministerul Dezvoltării Informaţionale) – prin Registrul de Stat al Populaţiei deţinut de MDI
“Reînvierea morţilor” în listele de bază şi “participarea” acestora la vot

Culmea!!!

Preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a semnat un decret privind conferirea Ordinului "Gloria Muncii" lui Pavel Buceatchi, ministrul dezvoltării informaţionale
Distincţia a fost decernată pentru munca prodigioasă în organele administraţiei publice şi contribuţie deosebită la edificarea societăţii informaţionale în Republica Moldova
Decret semnat la 7 aprilie şi publicat în “Moldova Suverană” din 13 aprilie 2009


Voronin a urmat exemplul lui Hitler

[English]

Anton Gamurari, general-maior de poliţie: „Voronin a urmat exemplul lui Hitler

[Click pentru mărire]
Generalul-maior de poliţie Anton Gamurari a participat la formarea tuturor trupelor speciale ale Ministerului de Interne, începând de la prima companie creată în cadrul Batalionului de patrulă şi santinelă, apoi a fostului OMON. Pe 5 decembrie 1991, printr-o hotărâre de guvern, a fost formată Brigada de poliţie cu destinaţie specială „Fulger”, pe care Anton Gamurari a condus-o până în 1997. L-am invitat, în calitate de expert, să se pronunţe pe marginea evenimentelor din 7 aprilie 2009.


- Domnule general, cum apreciaţi evenimentele din 7 aprilie?

- A fost o manifestaţie paşnică, dar bănuiesc că ceea ce s-a întâmplat ulterior a fost o provocare crasă. Din păcate, tineretul n-a dispus de nişte organizatori care să-i conducă şi să le coordoneze acţiunile.

- Cine a organizat provocarea?

- Tinerii au fost contactaţi pe internet ca să se adune, fără să se precizeze cu ce scop anume. Bănuiesc că această comandă a fost dată de către Serviciul de Informaţie şi Securitate, care ţine mâna pe pulsul informaţional din republică şi care dispune de aparatajul respectiv.

- Cum motivaţi această supoziţie?

- În afară de SIS, Ministerul de Interne dispune de un aparat impunător. Practic, noi avem acum trei ministere - MAI, Centrul de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei şi Direcţia misiuni speciale. E un conglomerat foarte mare de funcţionari care numai dăunează ţării. Faptul că cei de la conducere declară că au lichidat lumea interlopă, că nu mai există criminali sunt poveşti de adormit copiii.
Acum, în locul lumii criminale, au venit structurile de stat. Poliţia şi CCCEC au ocupat această nişă. Am fost nu demult în raionul Ştefan-Vodă şi nişte colegi mi-au spus direct că fosta lume criminală e legată astăzi cu toate organele de putere, inclusiv cu cei din Partidul Comunist. Ei au o singură sarcină - se menţină puterea comunistă şi să-şi facă mendrele.

- Care au fost cauzele declanşării manifestaţiei de protest?

- Nu mai e un secret că motivul de bază a fost fraudarea alegerilor. La un moment dat, comuniştii aveau peste 60%. Şi atunci ei s-au speriat, iar pe preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Eugen Ştirbu, l-a apucat o durere de inimă. S-a creat o situaţie paradoxală - rezulta că PCRM dispune de 70-80 de mandate, iar partidele de opoziţie - de 41. De parcă parlamentul ar fi constituit nu din 101 deputaţi, ci din peste 120. Comuniştii aveau nevoie de două zile ca să muşamalizeze lucrurile. Doar au votat şi cei morţi, şi cei plecaţi peste hotare, şi cetăţeni de pe loc cu multiple fişe de însoţire. Astfel, au apărut sute de mii de voturi în plus. Nu în zadar, cu un an în urmă, un funcţionar de la SIS a fost plasat la Ministerul Dezvoltării Informaţionale ca să răspundă de evidenţa populaţiei. Şi omul şi-a făcut treaba.

- Şi ce s-a întâmplat în continuare?

- Ca să ascundă fraudarea alegerilor, trebuia ceva de întreprins. Şi atunci au apăsat butonul, au adunat tineretul şi le-au ordonat: „Înainte!”. Dintr-o dată, în fruntea lor au apărut grupuri de băieţi bine instruiţi. Tot tineri, ca şi cei din Piaţă, dar tunşi scurt, de ţinută sportivă, care i-au provocat pe ceilalţi: haideţi la preşedinţie, la parlament! În afară de aceasta, de unde au luat pietre? Îmi amintesc că, pe 10 noiembrie 1989, când a fost atacat MAI, erau aduse camioane întregi cu pietre, iar la volanul KAMAZ-urilor se aflau ofiţeri KGB.

- Ce anume consideraţi că i-a provocat pe manifestanţi?

- Mulţi dintre ei nici n-au conştientizat faptul că au ieşit să protesteze împotriva fraudării alegerilor. Tocmai de aceea au şi apărut câteva zeci de tineri care-i provocau la diferite acţiuni. Lucrul acesta bătea tare la ochi. Ei aruncau pietrele, ei se căţărau pe ferestre, ei se băgau sub şuvoaiele furtunurilor de apă. Provocarea a fost din partea lor. Un fost colaborator din Serviciul pază al Preşedinţiei mi-a spus că nici chiar ei, bodyguarzii, nu ştiau cum să ajungă pe acoperiş. Încolo avea acces un număr destul de limitat de persoane. Cum de a ajuns tânărul acela să arboreze drapelul? Numai însoţit de poliţie şi securitate.

- Cum a acţionat poliţia? Puteau fi evitate actele de vandalism?

- Desigur. Ministerul de Interne are două structuri puternice - brigada de poliţie cu destinaţie specială şi regimentul „Scut”, în care sunt suficiente persoane pentru a ocroti orice obiect de valoare primordială pentru stat. Cum să cedezi atât de uşor aceste două clădiri? Era suficient numai una din aceste structuri să participe, ca să fie blocat accesul în edificii. Acum, ei afirmă că n-au folosit metodele respective, pentru că manifestanţii erau tineri şi n-au dorit să-i bată. Mă întreb: dar pe urmă de ce i-au bătut? De ce îi maltratează acum? Eu nu cred că Valeriu Boboc a murit din cauza unor gaze necunoscute. Un tânăr de 23 de ani nu moare atât de uşor de la nişte gaze. Mai ales că sub aceste gaze au nimerit sute de oameni.

- De ce n-a fost blocat accesul în cele două instituţii ale statului?

- Pentru că nu s-a dorit acest lucru. Trebuiau formate mai multe linii de apărare. Pe 14 mai 1991, într-adevăr, era pregătită o tentativă de lovitură de stat, legată de demiterea lui Mircea Druc. În stradă erau şase cordoane de poliţie. Tineretul stătea culcat pe asfalt. Când deputaţii au ieşit din parlament, tinerii s-au ridicat şi au spart cele şase cordoane. Era o scenă de groază, pe care o poţi vedea doar în filme. Noi însă, cu doar 50 de poliţişti, am astupat ruptura şi i-am mânat pe tineri în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Mă întreb: cum de 50 de poliţişti au putut atunci decide soarta ţării, iar acum sute de poliţişti n-au fost în stare s-o facă?

- Cum credeţi, de ce Voronin a dat ordin de retragere?

- Ca să dea vina pe tineret şi pe liderii partidelor de opoziţie pentru cele întâmplate. Şi i-a reuşit. Doar pentru moment. Poporul nu-i ca Voronin, e cu mintea trează şi înţelege de ce a procedat astfel. Am fost martor cum unii lideri ai partidelor politice îi linişteau pe tineri şi le-au ordonat să meargă în Piaţă, dar să nu plece la TVM, cum îi aţâţau unii.

- După retragerea mulţimii, de ce n-a fost preluată paza clădirilor?

- Poliţia stătea după clădiri. Ea putea să preia paza edificiilor foarte simplu. Dar se aştepta ca tinerii să meargă mai departe - să devasteze clădirile. Actele de vandalism au fost înfăptuite de nişte grupuri de tineri, instruite de serviciile respective. Pe aceştia n-o să-i găseşti printre cei reţinuţi, pentru că au îndeplinit ordinul şefului statului. Poliţia continuă vânătoarea prin instituţiile de învăţământ, arestând şi maltratând tineri nevinovaţi, care n-au avut nimic în comun cu actele de vandalism.

- Este adevărat că Voronin a uzurpat puterea în stat?

- Toate structurile lucrează pentru îmbogăţirea şi apărarea clanului Voronin. Businessul din Moldova e acaparat de două persoane - Oleg Voronin şi Oleg Smirnov, ambii miliardari, care deţin controlul şi asupra resurselor energetice ale republicii. Degeaba Voronin o face pe mortul în popuşoi, certându-se făţiş cu Smirnov, pentru că cei doi fii ai lor se împacă bine. Nu mai are nici un sens lozinca lansată de comunişti în alegeri „Pentru o Moldovă europeană”, pentru că, de fapt, ei ne reorientează spre Est. Nu în zadar Voronin a afectat grav relaţiile nu numai cu România, ci cu întreaga Uniune Europeană.

- Cine se face vinovat pentru ceea ce s-a întâmplat pe 7 aprilie la Chişinău?

- Guvernarea comunistă şi, înainte de toate, preşedintele Voronin. Ca să se menţină la putere, el a urmat exemplul lui Hitler. A dat ordin să dea foc Reichstagului moldovenesc. Mai devreme sau mai târziu, el va trebui să răspundă pentru cele întâmplate. Tineretul are nevoie de un viitor european, nu să stea sub papucul lui Voronin. Pentru că, după absolvirea instituţiilor de învăţământ, ei sunt practic aruncaţi în stradă. Iată de ce cred că, pe 5 aprilie, tinerii, ca şi întreaga populaţie, au dorit o schimbare. Dacă nu s-a produs, vina o poartă doar regimul comunist care a fraudat alegerile şi care a provocat evenimentele de pe 6 şi 7 aprilie. E o lecţie dură, de care ar trebui să ţină cont cei care se mai află, deocamdată, la putere.

- Vă mulţumesc pentru interviu.

Sursa: Timpul


Poliţia l-a maltratat şi pe electricianul de la parlament

[English]

Electricianul parlamentului, Vasile Şendrea, a fost maltratat de către poliţişti chiar în clădirea legislativului, după ce, în noaptea de 7 aprilie, a rămas la serviciu cu scopul de a preveni pericolul electrocutării pompierilor şi a manifestanţilor. Şendrea a ajuns singur la Salvare, cu un picior fracturat şi cu spatele plin de vânătăi, iar MAI nu i-a plătit niciun ban pentru tratament.

Cazul Şenderea arată o dată în plus că MAI minte, declarând că poliţiştii n-au aplicat forţa fizică faţă de participanţii la acţiunile de protest din 7 aprilie. Când a început devastarea clădirii parlamentului, susţine Şendrea, şefii săi i-au dat indicaţii să rămână la faţa locului, pentru a deconecta lumina în cazul intervenţiei pompierilor. „Misiunea mea era să deconectez sursele de curent electric pe toate etajele unde izbucneau incendii. Când parlamentul a luat foc, pompierii nu puteau stinge, fiindcă i-ar fi electrocutat”, afirmă electricianul.

Vasile Şendrea a fost atacat de poliţişti noaptea, în jurul orei unu, pe un culoar al parlamentului, după ce stinsese lumina la mai multe etaje şi cobora la demisol. „Mergeam prin fum, nu vedeam nimic. Mi-au ieşit în cale câţiva poliţişti şi au început să mă bată. M-au încurcat cu alţii, cred, şi strigau: „Jos! Jos!”. Am încercat să le spun că lucrez aici, dar mi-au tuflit o bâtă peste picioare şi am căzut. Mă loveau apoi cu bâtele în spate, până am reuşit să mă legitimez. Atunci m-au condus în biroul meu şi m-au lăsat acolo”, ne relatează V. Şendrea. Cu fracturi la un picior, el a ajuns singur la spital, plătindu-şi din propriu buzunar îngrijirile medicale: „Acum stau cu piciorul în ghips şi pe spate încă se păstrează urmele loviturilor. Nu ştiu ce-o să fie mai departe şi dacă-mi vor compensa cheltuielile, căci medicamentele mi le-am cumpărat din banii mei. Eu doar eram la lucru. De lepădam totul şi plecam, aveau să mă învinuiască că am fugit”.

Potrivit lui V. Şendrea, prima încăpere din parament căreia i s-a dat foc a fost Biroul de permise, unde el a fost chemat ca să faciliteze munca pompierilor. În acest sens, există o înregistrare video pe blogul lui Alex Cozer, în care se vede că Ion Galiţchi (tânărul care a declarat că a arborat steagurile UE pe cele două clădiri „pentru a potoli masele”) primeşte nişte acte de la un bărbat în costum, după care strică uşa Biroului de permise, unde introduce multă hârtie, care ulterior a fost aprinsă. Ieri, ministrul de Interne, Gheorghe Papuc, a declarat în cadrul unei întâlniri cu Edwin Berny, reprezentant ONU la Chişinău, că poliţiştii nu-i maltratează pe cei reţinuţi sau arestaţi la 7 aprilie…

Sursa: Timpul


Voronin îşi premiază torţionarii

[English]

Autorităţile comuniste de la Chişinău le-au promis apartamente poliţiştilor. Amnistia anunţată cu surle şi trâmbiţe de Voronin nu poate fi aplicată din punct de vedere juridic, dar premierea forţelor de ordine - da.

[Click pentru mărire] Foto: Reuters
Poliţişti îmbrăcaţi în civil au ridicat de pe stradă tineri şi i-au aruncat în închisori.

Ministrul moldovean de Interne, Gheorghe Papuc, le-a promis poliţiştilor prime însumând trei salarii, dar şi apartamente.

Aceste angajamente şi le-a luat ministrul în faţa Regimentului „Scut“, în semn de mulţumire pentru că nu i-a oprit pe provocatorii care au instigat mulţimea la distrugerea sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei în timpul protestelor din 7 aprilie, scrie publicaţia „Timpul“.

Amnistia, praf în ochi

În ceea ce-i priveşte pe tinerii ridicaţi de pe stradă de poliţie şi închişi în comisariate, aceştia nu se vor putea bucura prea curând de libertate deoarece amnistia anunţată miercuri de preşedintele Voronin nu poate fi pusă în practică.

Mai întâi, trebuie aprobată o lege în acest sens, de către Parlament, iar noul Legislativ nu s-a constituit încă, scrie „Ziarul de Gardă“.

Unii analişti sunt de părere că Voronin vrea să motiveze astfel cererea către Curtea Constituţională de a valida cât mai curând rezultatele alegerilor, pentru a permite constituirea Legislativului.

Avocatul Victor Panţâru, care asigură apărarea lui Anatol Mătăsaru, cunoscut pentru protestele sale inedite faţă de autorităţile comuniste, a declarat că la comisariatul de poliţie la care se află nu s-a dat ordinul de eliberare a persoanelor reţinute.

El consideră că această amnistie este un truc al regimului pentru „a se spăla pe mâini“ de problema copiilor şi tinerilor reţinuţi. De altfel, după anunţul lui Voronin, Mătăsaru a fost transferat de la Comisariatul General de Poliţie în Penitenciarul nr. 13.

Totuşi, Procuratura Generală a anunţat că a „iniţiat procesul de revocare a măsurilor de reprimare sub formă de arest, care au fost aplicate persoanelor care au participat la acţiunile de dezordini în masă din 7 aprilie“, scrie „Jurnal de Chişinău“.

Torturile continuă

Mărturiile şocante despre tratamentele inumane aplicate tinerilor protestatari continuă să apară în presa de peste Prut.
Ion Creţu, student în anul II la Colegiul de construcţii din Chişinău, a fost reţinut de poliţie lângă magazinul Sun City, în 9 aprilie.

El afirmă că a fost bătut cu o sticlă de plastic umplută cu apă pentru a nu-i apărea urme pe corp. Acum are dureri insuportabile de spate. Creţu povesteşte că într-o altă celulă, vecină cu a lui, erau închise şi fete, care erau dezbrăcate până la piele şi apoi bătute cu picioarele şi pistoalele automate.

Edwin Berry, reprezentantul ONU la Chişinău, a declarat că a reuşit să stea de vorbă cu 40 de persoane aflate în izolatorul 13. „Din ceea ce am văzut şi am auzit de la cei circa 40 de tineri, pot considera că este vorba de grave încălcări ale drepturilor omului: aplicarea unor tratamente inumane şi degradante, îngrădirea dreptului la consiliere juridică, proces echitabil şi condiţii adecvate de detenţie“, a spus expertul ONU.

Al treilea mort

Ieri, un alt părinte, din localitatea Soroca, a fost anunţat de poliţie că fiul lui, Eugen Ţapu, în vârstă de 26 de ani, a murit. „Cadavrul este aproape de nerecunoscut şi a fost pus de autorităţi într-un sicriu ermetic“, a declarat publicaţiei „Ziarul de Gardă“ Andrei Ţapu, tatăl lui Eugen. Sora lui Eugen a adăugat că li s-a spus că a decedat cu nouă zile în urmă, de aceea Eugen a fost pus într-un sicriu ermetic.

Pe de altă parte, cadavrul lui Valeriu Boboc, o altă persoană despre care se crede că a decedat în urma acţiunilor autorităţilor, va fi deshumat şi examinat în prezenţa unor experţi internaţionali.

Deşi era lovit la cap şi la ceafă, cu o coastă fracturată şi plin de vânătăi, Procuratura Generală afirma că acesta a murit intoxicat cu o substanţă necunoscută. Părinţii tânărului Ion Ţâbuleac, cel de-al doilea mort al represiunii comuniste, au fost anunţaţi că acesta s-a sinucis, cu toate că pe corpul victimei erau urme de violenţă.

"Din ceea ce am văzut şi am auzit de la circa 40 de tineri, pot considera că este vorba de grave încălcări ale drepturilor omului."

Edwin Berry

reprezentantul ONU la Chişinău

Sursa: Adevărul


vineri, 17 aprilie 2009

Dacă o sa apăreţi la proteste, atunci nu veţi mai ieşi din ţară!

[English]

“Dacă o sa apăreţi la proteste, atunci nu veţi mai ieşi din ţară!”, aşa sunt intimidaţi studenţii basarabeni de poliţie şi SIS.

Studenţii moldoveni care vin de la studii din România în perioada sărbătorilor de Paşte în Republica Moldova sunt duşi mai întîi pe la comisariate pentru o profilaxie cu angajaţii SIS. UNIMEDIA a intervievat una dintre studentele reţinute de către poliţie, care relatează despre cum au fost supuşi unui inerogatoriu strict la vamă. Ulterior, câteva persoane în civil, despre care studenta spune că ar fi angajaţi ai SIS, au intimdat studenţii, avertizându-i că “dacă o sa apărem pe la proteste, atunci nu vom mai fi lăsaţi să ieşim din ţară”.

De asemenea, sursa a relatat că la intrare în Străşeni au fost opriţi de câţiva indivizi, unde au fost înscrişi într-o listă, după care au fost duşi la comisariatul de poliţie, unde li s-au solicitat datele persoane şi au fost obligaţi să scrie câte o explicaţie.



Sursa: Unimedia


Departamentul de Stat al SUA îngrijorat de situaţia drepturilor omului din Moldova

[English]

Departamentul de Stat al SUA îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu situaţia din Moldova, creată în urma violenţelor de după 7 aprilie. Deşi ordinea se pare că a fost restabilită şi următoarele demonstraţii au fost paşnice, am primit numeroase rapoarte din partea societăţii civile şi de la observatori internaţionali a tratamentului abuziv asupra celor deţinuţi de către autorităţile R.Moldova.

Suntem de asemenea îngrijoraţi de rapoartele în care se spune că studenţii şi jurnaliştii au fost intimidaţi de către oficialii din Guvern. Anunţul preşedintelui Voronin despre o amnistiere a tuturor celor deţinuţi este un pas încurajator spre reconciliere.

Solicităm imediat Guvernului să acţioneze în concordanţă cu legislaţia din Moldova şi cu obligaţiile sale internaţionale în relaţia sa cu opoziţia, cu protestatarii şi cu presa. Toate părţile trebuie să acţioneze cu responsabilitate. Este de asemenea important ca Guvernul să contacteze cu partidele de opoziţie şi să discute despre rezultatele alegerilor din 5 aprilie într-o manieră cooperantă şi transparentă.

Amintim că nu există scuze pentru violenţe, asemănătoare celor care s-au produs la 7 aprilie. SUA rămâne interesată să colaboreze strâns cu R.Moldova şi poporul său, dat fiind faptul că această ţară aspiră la integrare europeană. Respectul pentru lege şi drepturile omului sunt elementele de bază în relaţia noastră.

Washington, 16 aprilie, Departamentul de Stat SUA

Sursa: Ziarul de Gardă

True Moldova:

Această amnistie a fost acordată cetăţenilor care nu au fost de fapt arestaţi, cetăţeni ce nu au comis nici o crimă, cetăţeni ce nu au avut acces la un avocat. Această amnistie nu înseamnă decît comanda preşedintelui către poliţie de a elibera persoanele deţinute, maltratate, torturate şi în final omorîte de ei. Nu este decît o încercare de a acoperi crimele şi abuzurile comise de guvernare.


CULMEA COMUNISMULUI ÎN MOLDOVA: Taxă pe bătaie!

[English]

Familiile celor arestaţi sunt obligate să plătească „întreţinerea” deţinuţilor. O zi după gratii costă 5,90 lei moldoveneşti. Comisariatul general de poliţie din Chişinău, unde se află închişi mulţi tineri reţinuţi de forţele de ordine în urma protestelor anticomuniste, le solicită familiilor să plătească o „taxă de în treţinere” pentru deţinuţi! O zi după gratii costă 5,90 lei moldoveneşti (1,5 lei). „Miliţienii” susţin că banii reprezintă contravaloarea meselor din meniul zilnic al regimului de detenţie.

EVZ a discutat ieri cu Ion Creţu, născut în decembrie ’89, pe vremea când tinerii din Europa
de Est dărâmau comunismul. La 20 de ani de atunci, studentul povesteşte că „hrana” pe care părinţii trebuie să o achite către poliţie constă „într-un fel de ceai - apă chioară” şi „lături bune de dat la porci”. Şi multă bătaie.

JUSTIŢIE ORIGINALĂ

Câte răni, atâtea zile de arest


După cinci zile de detenţie, pentru studentul Ion Creţu a venit momentul sentinţei. Deţinuţii au fost împărţiţi în loturi şi duşi la tribunal. Acolo soarta li s-a hotărât fără ca vreunul dintre ei să poată deschide gura. „Ni se striga numele, iar judecătorul hotăra pentru fiecare câte zile de arest administrativ merităm. Cei cu urme de bătăi mai vizibile primeau mai multe zile, ca să iasă după ce le trec rănile. Eu am ieşit, fiindcă nu aveam multe vânătăi”, a povestit tânărul pentru EVZ.
EVZ a discutat ieri cu Ion Creţu, născut în decembrie ’89, pe vremea când tinerii din Europa de Est dărâmau comunismul. La 20 de ani de atunci, studentul povesteşte că „hrana” pe care părinţii trebuie să o achite către poliţie constă „într-un fel de ceai - apă chioară” şi „lături bune de dat la porci”. Şi multă bătaie.

TAXĂ PE BĂTAIE!

Comisariatul general de poliţie din Chişinău, unde se află închişi mulţi dintre tinerii reţinuţi de forţele de ordine în urma protestelor anticomuniste, le solicită familiilor deţinuţilor să plătească o „taxă de întreţinere”! O zi după gratii costă 5,90 lei moldoveneşti.

„Miliţienii” susţin că banii reprezintă contravaloarea meselor din meniul zilnic din detenţie.

Din povestea zguduitoare pe care un tânăr care a stat închis în celulele Comisariatului a spus-o trimişilor speciali ai EVZ la Chişinău reiese însă că „hrana” pe care părinţii trebuie să o achite constă „într-un fel de ceai - apă chioară”, „o felie de pâine uscată” şi „lături bune de dat la porci”. Şi multă bătaie.

Închisoare în rate

„Am fost la comisariat, dar nu m-au lăsat să-mi văd copilul. Doar mi-au spus că trebuie să le plătesc 81 de lei până acum pentru mâncarea pe care zic ei că i-o dau”, a povestit pentru EVZ, sub protecţia anonimatului, mama unuia dintre tinerii aflaţi în arest. „Pot să plătesc oricât, e feciorul meu, dar eu nu ştiu dacă el chiar primeşte ceva. Aveau o hârtie semnată de băiat pe care mi-a zis poliţistul că ţin evidenţa meselor, dar poate îl silesc să o semneze şi el moare de foame. Or să-l mai ţină în arest, l-au condamnat la 15 zile. Dacă nu am toţi banii, mi-au zis să plătesc în rate”, spune, cu disperare în glas, femeia.

AMINTIRI DIN BECIURILE GROAZEI

Creţu: „Mă băteau cu o sticlă de plastic plină cu apă”


Temerile familiilor că banii cu care „despăgubesc” poliţia nu ajung sub formă de hrană la copiii lor încarceraţi sunt confirmate de realitatea cruntă pe care a trăit-o în ultimele zile un student care tocmai a ieşit din beciurile Comisariatului General. Ion Creţu s-a născut pe 6 decembrie 1989, în zilele în care tinerii din Europa de Est spulberau comunismul, iar din Cortina de Fier rămăseseră doar ruinele Zidului Berlinului.

După aproape 20 de ani, a ajuns să simtă pe pielea lui brutalitatea ultimei redute comuniste din Europa de Est. În buzunar are un steguleţ mic, românesc, şi după cinci zile de bătăi crunte spune zâmbind: „Sunt român şi anticomunist!”.

„M-au lovit în cap, în burtă şi la ficat”

Ion a fost arestat pe 9 aprilie, fiind „săltat” de poliţişti în civil. A fost aruncat într-o dubă şi acolo a făcut prima dată cunoştinţă cu eficienţa „miliţienilor”: „Şoferul cu o mână conducea şi cu cealaltă îmi căra pumni în cap”. Pe lângă şoferul „îndemânatic”, în dubă mai erau şi alţi poliţişti cu „şcoala bătăilor aplicate”: „M-au lovit în cap, în burtă şi la ficat”.

Odată ajuns la Comisariatul General de Poliţie, Ion a intrat sub o nouă ploaie de pumni şi de picioare. Va uita greu numele scris pe uşa anchetatorului: Roşca Dorel. În spatele acelei uşi a primit „o bătaie ştiinţifică”: „Pentru a nu lăsa urme, mă băteau cu o sticlă de plastic plină cu apă”. Apoi a fost aruncat în beciurile poliţiei, într-o celulă de patru metri pe patru, împreună cu 14 persoane. „Paturi nu erau, dormeam pe scândura goală, era un singur WC, care mirosea îngrozitor, iar singura sursă de apă era cea care curgea din vasul WC-ului”. Ion spune că în prima noapte nu au dormit. Uşa se deschidea la cinci-zece minute: „Atunci a fost cel mai straşnic. De fiecare dată când se deschidea uşa, trebuia să ne ridicăm în picioare. Pe cei care erau bătuţi şi nu se puteau ridica, îi sculam noi”.

Începând cu a doua zi, Ion şi ceilalţi au putut constata şi ce înseamnă „ospitalitatea” gardienilor: „Dimineaţa primeam ceai, care era mai mult o apă chioară şi pâine. La prânz ne aduceau lături, bune de dat la porci. Era o fiertură din hrişcă, orez şi cartofi, toate stricate”. Orice solicitare adresată „miliţienilor” era prilej de batjocură: „Am întrebat: «Dar un avocat nu ne daţi?». Ni s-a răspuns: «Şi altceva ce mai vrei?». Apoi am cerut o carte. Miliţianul ne-a arătat bastonul: «Vă dau eu carte!»”.

Câte răni, atâtea zile de arest

În tot acest timp, părinţii lui Ion îl căutau în tot oraşul. Au ajuns şi la poarta comisariatului. „I-au spus lui tata că nu sunt aici. Atunci el le-a spus că o să mă dea la persoane dispărute. În cele din urmă, i-a spus că sunt aici”, relatează tânărul.

După cinci zile de detenţie a venit şi cea a judecăţii. Au fost împărţiţi în loturi şi duşi la tribunal. Acolo soarta li s-a hotărât repede. „Ni se striga nu mele, iar judecătorul hotăra pentru fiecare câte zile de arest administrativ merităm. Cei cu urme de bătăi mai vizibile primeau mai multe zile, ca să iasă vindecaţi. Eu am ieşit, fiindcă nu aveam multe vânătăi”.

ÎNCĂ UN DECES

Anunţaţi de moartea fiului după nouă zile


Ieri, a fost făcut public decesul unui alt tânăr moldovean, participant la protestele de la Chişinău. Potrivit ediţiei electronice a publicaţiei „Ziarul de gardă”, părinţii băiatului, originar din oraşul moldovean Soroca, au fost informaţi de poliţie că fiul lor a murit în urmă cu nouă zile. „Tatăl lui Eugen a parcurs un drum chinuitor până la Chişinău unde şi-a văzut fiul de 26 de ani, care este aproape imposibil de a fi recunoscut”, precizează sursa citată. „Este o tragedie foarte mare, prea mare”, a spus Andrei Ţapu, adăugând că nu i s-a explicat ce s-a întâmplat cu fiul lor.

FRAUDE

Bunica decedată, aşteptată la vot


Ion Creţu este hotărât să reclame la CEDO cruzimile „tratamentului” care i-a fost aplicat de autorităţile moldovene. S-a adresat unui cabinet de avocatură şi între timp aşteaptă să vadă dacă vor urma şi alte proteste la care este hotărât să participe, cu atât mai mult cu cât este convins că el însuşi a fost obiectul fraudelor electorale: „Când am vrut să votez la Chişinău, mi s-a spus că pe listă figura că deja am votat. Observatorii de-acolo ne-au spus că pe listă e şi bunica mea, care a murit de câţiva ani. Îmi pare bine că au înviat-o”, face Ion haz de necaz.

Sursa: Evenimentul Zilei


joi, 16 aprilie 2009

Poliţia a declarat familiei că Eugen s-a spânzurat cu şireturile de la încălţări

[English]

Familia lui Eugen Ţapu spune că poliţia le-a declarat că Eugen Ţapu a fost găsit spânzurat într-un imobil din Chişinău, strangulându-se cu şireturile de la încălţări. Eugen avea peste 80 kg, şi nu are pe gât tăieturi.

Familia îndurerată a lui Eugen Ţapu a povestit printre lacrimi că au fost informaţi să se adreseze la Poliţia Râşcani din Chişinău pentru a ridica corpul neînsufleţit al băiatului. Poliţiştii le-au spus că Eugen a fost găsit strangulat cu propriile şireturi într-o clădire părăsită, la câteva zile după ce acesta şi-ar fi pus capăt zilelor.

Familia pune la îndoială acest fapt, deoarece: Eugen are peste 80 kg şi şireturile nu ar fi rezistat; Eugen nu are o tăietură pe gât care ar fi fost normal să apară după ce ar fi atârnat câteva zile de aceste şireturi; Eugen a fost un băiat plin de viaţă şi nu a dat niciodată de bănuit că ar fi copleşit de pesimism.

Alte rude ne-au informat că mama lui Eugen e în străinătate şi este aşteptată la înmormântare. Iniţial familia a anunţat că îl va înmormânta sâmbătă, ca să reuşească să vină mama. Se fac totuşi, presiuni ca înmormântarea să aibă loc vineri, sub pretextul că corpul e într-o stare avansată de descopunere.

În R.Moldova nu există experţi de medicină legală independenţi.

Sursa: Ziarul de Gardă


Sergiu Voloc dat dispărut

[English]

Om mai bun in tot raionul
Nu gasesti cat vei cata…
Dar primarul nostru-i unul,
Doar cu dansul vom vota
Ni-o tras gaz la toti in case
Pentru ca-i destept si-i bun;
Ni-o facut viata frumoasa
Ni-o dat apa si sapun.

Voi dusmani ai primariei,
Nu vedeti sau sunteti chiori?
Azi triumfa omenia, iese soarele din noi…

Ghinionul sortii , actorul Sergiu Voloc , a disparut acum 3 zile si nu poate fi gasit. Personal l-am vazut la protestele din 6 si 7 aprilie primbandu-se prin PMAN. Nu facea nimic decat urmarea evenimentele de la distanta.

Sursa: Curaj.net


Fete dezbrăcate în pielea goală şi umilite de poliţişti

[English]

Trei fete, retinute in noaptea de dupa 7 aprilie, aduse la comisariat, dezbracate in pielea goala si obligate sa faca asezari si sa stea in diferite pozitii in fata unui grup de opt politisti barbati. Despre acest caz a relatat joi avocata Lilia Prodan, intr-un seminar dedicat protestelor din saptamana trecuta, organizat de mai multe ONG-uri si la care au participat reprezantanti ai institutiilor judiciare.

Ea a comunicat ca trei din cei patru clienti ai sai, arestati in urma manifestatiilor din 7 aprilie, au fost supusi maltratarii din partea reprezentantilor politiei.

Prodan a mai spus ca cei mai tineri dintre cei detinuti incepand de astazi sunt eliberati. “Ca la conveieri au fost eliberate, saptamana trecuta, mandate de arest, iar astazi, ca la conveier, tinerii sunt eliberati”, a declarat avocata.

Ea a mai informat ca printre cei arestati in urma protestelor se afla si un candidat la functia de deputati. Iar potrivit Codului Electoral, acesta nu putea fi arestat pentru ca dispune de imunitate in calitatea sa candidat.

Cruzimile la care sunt supusi tinerii arestati ca rezultat al manifestatiilor din saptamana trecuta seamana cu un fel de Guantanamo, a declarat Evgheni Golosceapov, directorul executiv al Amnesty International, in cadrul aceluiasi eveniment. Potrivit datelor detinute de aceasta organizatie, in jur de 160 de tineri ar fi fost supusi maltratarilor de catre politie. “Au fost batuti, nu li s-a oferit nici apa, nici mancare, nu li s-a permis sa mearga la veceu si nici nu au avut acces la avocati”, a reletat Golosceapov, subliniind ca “aplicarea torturii reprezinta o crima si o teroare din partea statului impotriva cetatenilor sai”.

Ion Manole, de la organizatia Promo-Lex, a spus ca detine informatii potrivit carora autobuze cu studenti moldoveni, ce invata in Romania, au fost retinuti si dusi la comisariate, unde au fost supusi maltratarilor.

Responsabil pe ordinea publica de la Ministerul de Interne, Petru Corduneanu, prezent la eveniment, a dezmintit informatiile prezentate de ONG-uri si juristi, dar a dat asigurari ca eventuale abuzuri ale politistilor vor fi sanctionate.

Sursa: Ştirea Zilei


A treia victimă

[English]

Cadavrul lui Eugen Ţapu, un tânăr de 26 de ani, căruia îi plăcea să joace rugby, a fost adus la Soroca de către poliţie într-un sicriu ermetizat. Aceştia au lăsat părinţilor certificatul de deces şi, fără a oferi careva comentarii, au plecat. Mâine, 17 aprilie, corpul neînsufleţit al lui Eugen Ţapu va fi înmormântat. Referitor la cauza decesului, familia tânărului nu cunoaşte nimic. Potrivit lui Victor Său, primarul or. Soroca, există o legătură dintre decesul Eugen Ţapu şi protestul din 7 aprilie, deoarece poliţia refuză să ofere explicaţii suplimentare şi coincide data decesului cu data mitingului de la Parlament şi Preşedinţie.

Contactată de UNIMEDIA să ne ofere informaţii suplimentare, Tatiana Ţapu, sora răposatului, a declarat că “Eugen a decedat acum 9 zile. În rest, nu cunoaştem nimic”.

Primarul or. Soroca a mai precizat că deja cadavrul tânărului este într-o stare de descompunere. “Am sunat preoţii din Soroca şi vom fi mâine la înmormântare. Nimeni nu ştie unde a fost găsit. Poliţia nu oferă nicio informaţie. Există o legătură dintre acţiunea de protest din 7 aprilie şi moartea lui Eugen Ţapu, deoarece poliţia refuză să ofere explicaţii suplimentare şi coincide data decesului cu data mitingului de la Parlament şi Preşedinţie”, a mai declarat Victor Său.

UNIMEDIA precizează că Eugen Ţapu a studiat la şcoala nr. 1 din Soroca şi, ulterior, la Universitatea Naţională de Educaţie Fizică şi Sport.

Amintim că, anterior, presa a scris despre alţi doi tineri, care au murit după ce au fost maltrataţi de către poliţie, în urma acţiunilor de protest de la Parlament şi Preşedinţie.

Sursa: Unimedia

True Moldova:

E a 3-a jertfă oficial, cert este că a fost o încercare de a muşamaliza toate trei... aici nu le-a reuşit.. Cîte au mai fost la care au reuşit ? Sunt peste 1000 de tineri dispăruţi ...

Imagini: [Click pentru mărire]








Dezbateri în Parlamentul UE privind Moldova

[English]

Alianta Liberalilor si Democratilor pentru Europa (ALDE) va intreprinde toate demersurile pentru organizarea unei dezbateri privind situatia din Moldova, inclusiv cu declaratii din partea Comisiei Europene si a Consiliului de Ministri, in sesiunea plenara de saptamana viitoare, de la Strasbourg.

Liberalii si Democratii Europeni depland lipsa de reactie a UE pe marginea masurilor de inabusire a protestelor opozitiei, in urma alegerilor parlamentare, precum si pe marginea continuarii retinerii si relelor tratamente impotriva a sute de demonstranti.

“Ne asumam riscul ca tacerea din Bruxelles privind rezultatul disputat al alegerilor Moldovene sa fie interpretata fie ca ignoranta, fie ca aprobare a intimidarii continue a suporterilor opozitiei», a declarat liderul ALDE, Graham Watson.

»Uniunea Europeana trebuie sa semnaleze angajamentul sau cu privire la viitoarea stabilitate si dezvoltare democratica a Moldovei, prin Parteneriatul Estic. Guvernul din Chisinau trebuie sa actioneze rapid pentru a repara daunele aduse credibilitatii sistemului politic Moldovean, provocate de relatari privind falsificarea voturilor si incalcarea drepturilor omului. Publicarea numelor tuturor protestatarilor retinuti si acordarea accesului, in celulele unde sunt tinuti, a familiilor si avocatilor acestora, ar fi un prim pas in aceasta directie».

Europarlamentara Renate Weber (PNL, Romania) a declarat: «În urma alegerilor din 5 aprilie se înregistrează în Moldova un şir interminabil de încălcări grosolane ale drepturilor omului de către autorităţile moldovene. Siguranţa personală nu mai există, tineri şi chiar minori au fost pur şi simplu ridicaţi de pe stradă şi supuşi unor tratamente inumane şi chiar torturaţi. Vânătoarea de jurnalişti, practicată atât împotriva jurnaliştilor moldoveni cât şi străini, face ca libertatea de exprimare practic să nu mai existe. S-a ajuns până acolo încât autorităţile moldovene refuză propriilor cetăţeni dreptul de a intra în ţară. Europarlamentarii trebuie să fie fermi în condamnarea acestor acţiuni, pentru că ei vorbesc în numele cetăţenilor care i-au trimis în Parlamentul European, iar cetăţenii noştri nu tolerează astfel de comportamente nedemocratice.»

Europarlamentarii ALDE – Baroneasa Emma Nicholson (UK) si Henrik Lax (Finlanda) — au fost observatori UE la alegerile parlamentare moldovene. Baroneasa Nicholson si-a exprimat profunda ingrijorare cu privire la corectitudinea recentelor alegeri, pe fondul acuzatiilor de inregistrare fraudulenta a alegatorilor si in conditiile in care mass-media este controlata de stat.

“Raportul OSCE a fost mult prea entuziast privind alegerile”, a spus Baroneasa Nicholson. “La granita transnistreana am vazut barbati si femei in toata firea plangand pentru ca politia locala le interzicea sa ia autobuzul peste granita, pentru a vota in Moldova. Unii au insistat si au gasit alte metode de a calatori, insa au fost inregistrati video, li s-au luat actele si au fost amenintati cu pierderea slujbelor. Un candidat mi-a spus ca a pierdut o mie de voturi de la oameni carora li s-a refuzat accesul in Moldova.»

»Sunt foarte ingrijorata cu privire la retinerea prelungita a unui numar mare de tineri moldoveni, fara a se sti cine, cum si unde ii retine. Regret puternic moartea unui al doilea tanar aflat in custodia politiei si cer autoritatilor sa le asigure un tratament care sa nu le puna in pericol siguranta si sa le asigure accesul la o aparare corecta.»

Comunicat de presă al Grupului ALDE al PE

Sursa: Ziarul de Gardă


miercuri, 15 aprilie 2009

Scrisoare urgentă privind violarea continuă a drepturilor omului

[English]

Un grup de activişti ai societăţii civile şi experţi a adresat un apel către organismele internaţionale în legătură cu încălcările masive ale drepturilor omului în urma protestelor din 6-7 aprilie 2009

Excelenţele voastre,


Vă adresăm acest apel pentru a vă semnala abuzurile recente, mai continuă încă, ale drepturilor persoanelor arestate în legătură cu evenimentele care s-au produs în perioada 6-8 aprilie 2009 la Chişinău, Republica Moldova.

Suntem foarte îngrijoraţi de încălcările masive ale drepturilor omului, în special ale persoanelor arestate şi anume încălcarea dreptului la viaţă, dreptului de a nu fi supus torturii, pedepsei sau tratamentului crud, inuman sau degradant, dreptul la libertate şi securitate, dreptul la o judecată corectă şi drepturile la libera întrunire, asociere şi exprimare. Ca răspuns la demonstraţiile care au avut loc la Chişinău începând cu data de 6 aprilie şi care au fost însoţite de acte de violenţă şi vandalism la 7 aprilie, autorităţile guvernamentale au lansat o campanie de arestări în masă, de discriminare, direcţionată preponderent împotriva tinerilor, studenţilor, represiuni care mai continuă încă.

Conform listelor publicate la 12 aprilie de către Ministerul Afacerilor Interne al Moldovei, până la data de 11 aprilie au fost arestate 129 de persoane, dintre care 88 de persoane au fost condamnate la detenţie administrativă de la 2 la 15 zile, 22 de persoane au fost amendate, 4 persoane au fost eliberate şi nu există nicio informaţie cu privire la situaţia celorlalte 15 persoane. De asemenea, conform aceleiaşi surse, au fost iniţiate investigaţii penale în cazul altor 86 de persoane reţinute, situaţia cărora rămâne a fi necunoscută. Există suficiente dovezi pentru a afirma faptul că listele publicate cu numele celor reţinuţi sunt incomplete şi includ un număr de persoane, locul aflării cărora nu a fost comunicat rudelor la timpul cuvenit.

Există rapoarte repetate şi consistente precum că drepturile multor dintre persoanele reţinute sunt încălcate. Au fost colectate informaţii cu privire la situaţia celor aproximativ 100 de persoane arestate în perioada din 7-11 aprilie. Din declaraţiile făcute de avocaţii, rudele sau prietenii acestora, precum şi în urma observaţiilor noastre, putem să afirmăm că au loc următoarele încălcări sistematice:

* - Persoanelor nu le sunt aduse la cunoştinţă motivele arestării


* - De obicei, acestea sunt arestate de persoane care nu se legitimează, în civil


* - Deseori, familia sau rudele apropiate nu sunt informate despre locul aflării celor reţinuţi


* - Cu privire la accesul la asistenţa juridică a avocaţilor


* - Persoanele reţinute nu au acces la asistenţa juridică a avocatului la timpul cuvenit şi există rapoarte precum că persoanele arestate au fost abuzate fizic, pentru că au solicitat asistenţa unui avocat


* - Există rapoarte precum că persoanele au fost interogate în absenţa unui avocat


* - Există rapoarte conform cărora avocaţii nu asistă la şedinţele de judecată


* - Nu sunt asigurate întâlniri private cu avocatul


* - Multe persoane, inclusiv minori, au declarat că au fost abuzate fizic şi tratate cu cruzime, inuman şi degradant în perioada în care au fost deţinute şi când se aflau în arest la poliţie


* - Cu privire la urmăririle penale:


* - Multe audieri pentru eliberarea mandatului de arestare preventivă au loc la comisariatele raionale de poliţie


* -Avocaţii declară că deseori le este interzis să se întâlnească cu clienţii lor, înainte de desfăşurarea audierilor de judecată cu privire la arestarea preventivă


* - Procurorii prezintă reclamaţii neîntemeiate pentru arestarea preventivă


* - Judecătorii emit decizii neîntemeiate cu privire la arestarea preventivă


* - Nu există informaţii publice cu privire la locul şi timpul desfăşurării acestor audieri


* - Durata audierilor în instanţele de judecată cu privire la arestările preventive nu depăşesc 10-15 minute pentru fiecare persoană, iar deţinuţilor nu li se acordă timp suficient sau oportunitatea de a aduce propriile argumente în scopul apărării


* - Deciziile de arestare preventivă pentru un termen de 30 de zile au devenit o regulă şi nu o excepţie, iar persoanele nu sunt informate despre dreptul de apel împotriva acestor decizii


* - Alte încălcări ale drepturilor procedurale.


* - Cu privire la procedurile administrative:


* - Avocaţii şi rudele nu sunt informate despre aceste audieri sau le este interzis accesul la acestea


* - De cele mai dese ori, este aplicată detenţia administrativă

La 11 aprilie 2009, membrii Consiliului Consultativ pentru Prevenirea Torturii (Mecanismul Naţional de Prevenire), însoţit de către Consilierul ONU pentru Drepturile Omului în Moldova şi de un avocat al apărării au încercat să viziteze câteva comisariate de poliţie şi instituţii penitenciare din Chişinău unde, potrivit unor surse, erau deţinute sau maltratate aceste persoane. Conform legii, Consiliul Consultativ pentru Prevenirea Torturii trebuie să aibă acces în orice loc de detenţie, în orice moment, fără a fi necesar un aviz prealabil. Cu toate acestea, Comisariatul General de Poliţie din Chişinău a refuzat să permită accesul, fără a-şi motiva refuzul. Comisariatul de Poliţie din Sectorul Centru de asemenea a refuzat să permită accesul, afirmând că în incinta acestuia nu sunt persoane reţinute, deşi, mai târziu, Procurorul de Supraveghere a confirmat că erau 5 deţinuţi. A fost permis accesul doar la instituţia penitenciară Nr.13, după 3 ore de negocieri şi în urma intervenţiei Ombudsmanului. (Pentru mai multă informaţie cu privire la această vizită, vezi Anexa 1).

În calitate de stat semnatar al numeroaselor standarde internaţionale cu privire la drepturile omului, inclusiv Convenţia Internaţională asupra Drepturilor Civile şi Politice, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, precum şi în conformitate cu Constituţia Moldovei şi a altor prevederi ale legislaţiei naţionale, guvernul Republicii Moldova este obligat să respecte şi să apere drepturile cetăţenilor. După cum este indicat mai sus şi documentat în Anexele 1 şi 2, actualmente în Moldova au loc încălcări sistematice ale drepturilor omului şi ale drepturilor procedurale. Suntem foarte îngrijoraţi de faptul că aceste încălcări vor continua.

Rugăm Excelenţele Voastre să solicite autorităţilor moldoveneşti să respecte drepturile omului şi să se conformeze tuturor obligaţiilor care decurg din dreptul internaţional. Solicităm Excelenţelor Voastre să întreprindă o vizită oficială în Moldova cât mai curând posibil, pentru a estima situaţia “la faţa locului” şi a cere autorităţilor moldoveneşti să înceteze toate încălcările drepturilor omului şi să respecte norma de drept în acest stat.

Cu stimă,

  • Igor Dolea, Director, Institutul de Reforme Penale din Moldova
  • Evghenii Golosceapov, Avocat, activist al societăţii civile
  • Igor Grosu, Expert independent, activist al societăţii civile
  • Vlad Gribincea, Preşedinte, Asociaţia “Juriştii pentru Drepturile Omului”
  • Vanu Jereghi, Vice-Preşedintele Consiliului Consultativ pentru Prevenirea Torturii (OPCAT Mecanismul Naţional de Prevenire), Directorul Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova
  • Nadejda Hriptievschi, Avocat, activist al societăţii civile
  • Vlad Lupan, Expert independent
  • Ion Manole, Director, Asociaţia Promo-Lex
  • Sergiu Ostaf, Director, Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului, CReDO
  • Ludmila Popovici, Director, RCTV Memoria (Centrul de Reabilitare pentru Victimele Torturii)
  • Veaceslav Ţurcan, Avocat al apărării şi activist al societăţii civile
  • Victor Ursu, Director Executiv, Fundaţia Soros-Moldova
  • Victor Zaharia, Avocat, Institutul de Reforme Penale, Universitatea de Stat din Moldova

Anexa 1

Observaţiile făcute de către membrii Consiliului Consultativ pentru Prevenirea Torturii (OPCAT Mecanismul Naţional de Prevenire), cu privire la vizita efectuată la Instituţia Penitenciară Nr.13, Chişinău, la data de 11aprilie 2009

În cadrul Instituţiei penitenciare Nr.13 au fost aduşi 68 de deţinuţi la data de 9 aprilie şi 22 de deţinuţi la data de 10 aprilie.

Marea majoritate a persoanelor reţinute aveau o vârstă cuprinsă între 18 şi 23 de ani şi, după cum se pretinde, fără antecedente penale.

Se presupune că mulţi dintre deţinuţi au fost interogaţi mai întâi în cadrul comisariatelor raionale de poliţie, apoi - în cadrul Comisariatului General de Poliţie, după care - reţinuţi în Instituţia Penitenciară Nr.13. De asemenea, se mai presupune faptul că în cadrul primelor două instituţii tinerii au fost abuzaţi fizic de către colaboratorii de poliţie, îmbrăcaţi în civil, atât în interiorul, cât şi în afara camerelor de interogare.

Dovezile privind tratamentul şi pedepsirea cu cruzime, inumană sau degradantă a majorităţii persoanelor interogate sunt foarte evidente. Deţinuţii au comunicat că au fost loviţi cu bâte, sticle din plastic pline cu apă, cu pumnii şi picioarele. Sunt disponibile înregistrările video ale leziunilor provocate. Toţi deţinuţii pretind faptul că nu doar ei au fost bătuţi; aceştia din urmă au fost martori cum alte persoane, la rândul lor, au fost abuzate fizic.

Un grup de deţinuţi au amintit de două femei care au fost bătute cu cruzime şi care acum se află în Comisariatul General de Poliţie. Consiliului Consultativ pentru Prevenirea Torturii, până acum, nu i-a fost permis să verifice aceste declaraţii.

Cei reţinuţi, de asemenea, au pretins că, împreună cu alte 25-28 persoane, au fost ţinuţi în condiţii inumane într-o singură celulă, cu o suprafaţă de 8 metri pătraţi, nu au fost hrăniţi timp de 2 zile, fiindu-le asigurat doar accesul limitat la apă şi la facilităţile sanitare de bază.

Un număr mic de reţinuţi au afirmat că au fost forţaţi să semneze mărturisiri şi/sau alte documente, fiindu-le interzis să citească conţinutul acestora.

Deţinuţii au fost aduşi în faţa unui judecător în grupuri de 6 persoane şi au fost acuzaţi în mod colectiv, deşi fiecare dintre ei a primit o listă de delicte model (copiile modelelor acestor documente sunt disponibile). Persoanelor reţinute le-a fost negat accesul la asistenţa juridică a unui avocat pe tot parcursul detenţiei.

O listă oferită de Instituţia Penitenciară Nr.13 conţinea numele a 246 de persoane arestate, fiind indicat şi locul detenţiei acestora. Cei originari de la nordul Moldovei vor sta la închisoare la sudul ţării şi viceversa.

Anexa 2

Lista cazurilor individuale. Mai multă informaţie cu privire la toate aceste cazuri este disponibilă.

La 12 aprilie Unimedia.md (http://unimedia.md/?mod=news&id=10309) şi Jurnal TV (http://jurnal.md/article/13863/) au publicat informaţia cu privire la decesul unui tânăr în vârstă de 23 de ani, Valeriu Boboc, care se afla în detenţie la poliţie. Fratele victimei a afirmat că deşi victima a decedat la 7 aprilie, familia a fost informată abia la 10 aprilie. Familia şi avocatul au observat că cadavrul victimei era acoperit de vânătăi, în timp ce raportul medical oficial a stabilit că decesul a survenit în urma intoxicaţiei cu un gaz necunoscut, în timpul actelor de violenţă din 7 aprilie.

La data de 10 aprilie, aproximativ la orele 19.30, doi avocaţi au fost martori cum câţiva colaboratori a forţelor de ordine au abuzat fizic 2 persoane în faţa Comisariatului de Poliţie din Criuleni; acestea au fost transportate acolo cu autobuzul. Bătăile au încetat atunci când avocaţii au sunat la oficiul Procuraturii Generale; toate persoanele însă au fost duse în interiorul comisariatului de poliţie. La momentul respectiv, nu este disponibilă nicio informaţie cu privire la situaţia acestora.

La 10 aprilie 2009, câţiva avocaţi nu au putut stabili locul aflării clienţilor lor, a căror termeni de detenţie, stabiliţi iniţial, expiraseră. Avocaţii preconizau să-şi reprezinte clienţii în timpul audierilor pentru eliberarea mandatului de arestare preventivă sau audierilor cu privire la detenţia administrativă. Un avocat a aşteptat 3 ore în sala de judecată doar pentru a afla mai târziu că judecătorul a ieşit prin uşa din spatele clădirii şi că a desfăşurat audierile chiar la comisariatul de poliţie. Deşi desfăşurarea audierilor în afara curţii de judecată nu este interzisă de Codul de Procedură Penală, informaţia cu privire la timpul şi locul desfăşurării audierilor trebuie anunţată în prealabil, de asemenea fiind respectate toate garanţiile că judecata va fi corectă. Începând cu anul în care Moldova şi-a declarat independenţa, 1991, nu au fost înregistrate cazuri de desfăşurare a audierilor în afara curţii de judecată.

Opt studenţi au pretins că au fost arestaţi în timpul pauzei de la universitate şi au fost bătuţi cu cruzime în timpul arestării şi detenţiei în Chişinău. Doi dintre aceştia au comunicat avocatului lor că au fost forţaţi să semneze trei documente precum că: 1) au participat la protestele din 7 aprilie; 2) nu vor participa în viitor la proteste; 3) nu au fost abuzaţi fizic/ nu a fost aplicată forţă împotriva acestora în timpul detenţiei. Câţiva avocaţi au confirmat faptul că clienţii lor au fost forţaţi să semneze documente similare.

Părinţii şi elevii din Chişinău şi Orhei au declarat că poliţia a fost pe la câteva şcoli medii, verificând prezenţa elevilor în registre şi au reţinut câţiva elevi mai mari (din clasele 11-12 cu vârsta de 17-18 ani) chiar în şcoli. Doi avocaţi au afirmat că clienţii lor, minori, au demonstrat semne evidente survenite în urma abuzurilor fizice.

Mijloacele de informare în masă au făcut publice câteva cazuri în care oamenii au fost bătuţi cu cruzime în timpul arestării sau reţinerii în Chişinău. În unul dintre aceste cazuri, un student moldovean, în vârstă de 23 de ani, care îşi făcea studiile în Franţa, a fost bătut cu cruzime de poliţie după ce a fost arestat pentru că a participat la protestele din 7 aprilie. Acesta pretinde că a fost doar martor al protestelor desfăşurate şi consideră că a fost urmărit de către forţele de poliţie doar pentru faptul că în timpul acestor evenimente însoţea un jurnalist suedez în calitate de translator. Mai tîrziu, acesta a afirmat că consideră că a scăpat de la moarte doar pentru că a declarat că este cetăţean al Franţei (informaţiile în limba română şi imaginile sunt accesibile pe pagina: http://www.jurnaltv.md/?article=2041).

Mama unui tânăr arestat a declarat că feciorul ei a fost bătut cu cruzime în timpul detenţiei. Avocatul lui a depus reclamaţii cu privire la abuzurile fizice, după care deţinutul iarăşi a fost bătut din motivul reclamaţiilor avocatului. Un alt avocat a afirmat că clienţii lui au fost ameninţaţi să nu declare că au fost bătuţi, mai ales atunci când avocatul a dat un interviu în apropierea unui poliţist. Aceşti clienţi, tremurând de frică, au afirmat că au fost bătuţi „doar puţin”, în timp ce alţii au avut de suferit mai mult.

Mulţi dintre cei care au fost reţinuţi, sunt acuzaţi în conformitate cu prevederile Articolului 285 (1) sau (2) al Codului Penal (dezordine în masă), care prevede o pedeapsă de la 3 la 7 ani de închisoare. Alţii sunt acuzaţi în conformitate cu Articolul 164 al Codului de Contravenţii Administrative (huliganism nu prea grav), care prevede pedeapsa cu amendă sau o detenţie administrativă de până la 15 zile.

Cetăţenii simpli care au participat la protestele din 7 aprilie şi care acum sunt urmăriţi de poliţie au declarat că sunt îngroziţi de faptul că trebuie să apară în faţa poliţiei, de teama să nu fie torturaţi sau trataţi inuman.

Un bărbat care a fost reţinut şi eliberat a doua zi a declarat că în timp ce a fost interogat, poliţia a verificat datele personale folosind baza de date internă a Ministerului Dezvoltării Informaţionale.

13 aprilie 2009

Chişinău, Republica Moldova

Către:

  • Terry Davis, Secretarul General al Consiliului Europei
  • Thomas Hammarberg, Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei şi Comitetul pentru Prevenirea Torturii al Consiliului Europei
  • Javier Solana, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă şi de Securitate Comună, Secretarul General al Consiliului Uniunii Europene
  • José Manuel Barroso, Preşedintele Comisiei Europene
  • Benita Ferrero-Waldner, Comisarul pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate
  • Karel Schwarzenberg, Ministrul Afacerilor Externe, Republica Cehă
  • Manfred Nowak, Raportorul special ONU pentru tortură şi alte forme crude, inumane sau degradante de tratament sau pedeapsă
  • Margaret Sekaggya, Raportorul Special ONU pentru apărătorii drepturilor omului
  • Frank La Rue Lewy, Raportorul special ONU pentru promovarea şi apărarea dreptului la opinie şi liberă exprimare
  • Subcomitetului pentru Prevenirea torturii şi tratamentului sau pedepsei cu cruzime, inumane sau degradante al Comitetului împotriva torturii

Copie:

  • Toate misiunile diplomatice în Republica Moldova
  • Ambasadorul Philip N. Remler, Şeful Misiunii OSCE în R.Moldova
  • Vladimir Ristovski, Reprezentantul Special al Secretarului General al Consiliului Europei în R. Moldova
  • Kalman Mizsei, Reprezentantul Special al UE în R.Moldova
  • Ambasadorul Cesar de Montis, Şeful Delegaţiei Comisiei Europene în R.Moldova
  • Marianne Mikko, Membru al Parlamentului UE, Preşedintele Delegaţiei în Comitetul Cooperării Parlamentare UE-R.Moldova