luni, 4 mai 2009

Comitet de rezistenţă militar

Update 1:06 PM : Informaţie confirmată şi de Romanian Global News

Aş vrea să vă reamintesc articolul din 15 aprilie de pe Unimedia :

Previziune astrologică: Voronin va avea probleme cu militarii în luna mai şi ar putea părăsi ţara
17:26; 15/04/09


“Preşedintele în exerciţiu Vladimir Voronin va avea probleme cu militarii din Republica Moldova spre finele lunii mai 2009 şi ar putea să părăsească ţara”.
Cel puţin aşa susţine un astrologul Simone din Marea Britanie într-un pronostic astrologic realizat pentru UNIMEDIA. “Începând cu sfârşitul lunii aprilie, Voronin se va întâlni cu persoane cu o poziţie socială foarte înaltă, va fi plin de nervozism şi oboseală fizică”, susţine astrologul Simone.

“În această perioadă, Voronin va fi foarte imprevizibil în acţiuni, dar şi tentat să lase totul baltă pentru ca să plece din ţară”, mai menţionează astrologul, precizând că actualul şef al statului “va avea probleme cu militarii din Republica Moldova”.
Un articol interesant, în care am vrea să credem...

Acum, pe web circulă un zvon, repet un zvon, informaţia e neconfirmată:
La Chişinău, a fost creat Comitetul de rezistenţă militar, format din militari ai Armatei Naţionale, dar şi din personal al SIS-ului şi Internelor. Comitetul şi-a luat ca sarcină protejarea populaţiei civile împotriva unei alte eventuale campanii represive a regimului comunist condus de Voronin, în cazul în care prin şantaj sau trădare acesta va încerca să impună un preşedinte comunist, iar populaţia va ieşi din nou în stradă. Comitetul va proteja populaţia şi împotriva ofiţerilor extremişti care slujesc dictatura comunistă de la Chişinău, acelaşi comitet considerând aderarea la NATO şi integrarea în Uniunea Europeană ca deziderate fireşti ale cetăţenilor din Basarabia
Revenim cu informaţie nouă, dacă va fi :)

duminică, 3 mai 2009

De Ziua Mondială a Libertăţii Presei jurnaliştii din Moldova s-au solidarizat împotriva intimidării

[English]

2009-05-03/15:22 Organizaţii media din Republica Moldova au desfăşurat duminică, 3 mai, în scuarul Operei Naţionale din Chişinău, un miting în contextul Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, marcată anual de comunitatea jurnalistică internaţională în a treia zi a lunii mai. Mitingul din acest an a fost unul de protest, în contextul „intimidării jurnaliştilor şi a instituţiilor mass-media după alegerile parlamentare din 5 aprilie”, transmite Info-Prim Neo.

Organizatorii manifestaţiei – Uniunea Jurnaliştilor din Moldova (UJM), Asociaţia Presei Independente (API), Asociaţia Presei Electronice (APEL) şi Centrul Independent de Jurnalism (CIJ) – au declarat că scopul manifestaţiei din acest an este „de a atrage atenţia opiniei publice naţionale şi internaţionale asupra mediului deosebit de periculos pentru exercitarea profesiei de jurnalist în R. Moldova, asupra încălcării dreptului la informare, violării libertăţii de expresie, actelor de violenţă împotriva jurnaliştilor şi presiunilor exercitate de autorităţi asupra instituţiilor de presă şi organizaţiilor neguvernamentale de media neloiale puterii”.

Petru Macovei, directorul executiv al API i-a apreciat pe jurnaliştii care au stat în „linia întâi” în timpul evenimentelor tragice de după 5 aprilie, arătându-şi totodată nemulţumirea că „mulţi colegi ataşaţi au prezentat în materialele lor comentarii unilaterale. „Important este ca noi să le cerem jurnaliştilor să fie obiectivi, să ne prezinte realitatea aşa cum este ea şi să nu ne mintă”, a declarat Macovei.

Valeriu Saharneanu, preşedintele UJM, moderatorul mitingului, a făcut publice în asistenţei concluziile recentului raport al organizaţiei internaţuionale ce monitorizează presa din întreaga lume - „Freedom House”, care arată că în R. Moldova nu există presă liberă.

În contextul evenimentelor de după 5 aprilie, Val Butnaru, directorul cotidianului „Jurnal de Chişinău” a contrazis concluziile raportului elaborat de „Freedom House”. „Faptul că funcţionarii europeni blazaţi si conformişti şi-au schimbat punctul de vedere se datorează şi acestei prese libere, care există la noi în ţară”, a spus Butnaru. Totodată directorul publicaţiei a mai menţionat că „greşesc amarnic cei care au inoculat ideea că presa care a reflectat evenimentele de după 5 aprilie a fost divizată pe criterii de etnicitate - cum că cea de limbă rusă ar fi procomunistă, iar cea de limbă română - de opoziţie”. „Doua ziare de limba rusă „Moldavskie vedomosti” şi „SP” din Bălţi au dat dovadă de un comportament echidistant şi au reflectat evenimentele conform codului deontologic. Aceasta este o dovadă că unii ziarişti sunt ceea ce trebuie să fie - a patra putere în stat”, a mai declarat Val Butnaru.

Jurnalistul Tudor Iaşcenco, directorul săptămânalului „Cuvântul” din Rezina a declarat pentru Info-Prim Neo că la momentul actual jurnaliştii din R. Moldova trebuie să dea dovadă de solidaritate. „Trebuie să demonstrăm că suntem cineva în această ţară, că de noi depind foarte multe lucruri, în special informarea corectă a populaţiei. Dacă noi nu vom informa corect, alţii vor informa incorect. Este cel mai tragic că mulţi colegi de-ai noştri îşi dau seama că fac acest lucru, dar îl fac”, a spus Iaşcenco.

Prezenţi la miting, foarte mulţi oameni de alte profesii au susţinut că doar existenţa unei prese libere poate duce la dezvoltarea unui stat democratic şi european.

Un şir de scriitori, publicişti şi politicieni i-au felicitat pe jurnalişti cu prilejul zilei lor profesionale, îndemnându-i să-şi exercite meseria în continuare cu mult curaj, chiar dacă sunt învinuiţi şi intimidaţi că-şi fac datoria corect. În acelaşi context, politicienii au promis provocarea alegerilor anticipate, „pentru a avea o guvernare democratică şi presă liberă”.

Sursa: Info-Prim


Declaraţia de la Praga privind conştiinţa morală europeană şi comunismul

[English]


Declaraţia de la Praga privind conştiinţa morală europeană şi comunismul
3 iunie 2008, Praga, Senatul Parlamentului Republicii Cehe
DECLARAŢIA DE LA PRAGA


Pentru viitorul demn şi democratic al căminului nostru european,

  • întrucât societăţile care îşi neglijează trecutul nu au viitor,
  • întrucât Europa nu va fi unită atâta vreme cât nu va fi capabilă să-şi reconcilieze istoria, să recunoască nazismul şi comunismul ca moştenire comună şi să conducă o dezbatere sinceră şi amănunţită despre toate crimele totalitarismului din secolul trecut,
  • întrucât ideologia comunistă este direct responsabilă de crime împotriva umanităţii,
  • întrucât o conştiinţă încărcată de trecutul comunist este o povară grea pentru viitorul Europei şi al copiilor noştri,
  • întrucât diferitele moduri de a evalua trecutul comunist pot duce la împărţirea Europei în "Vest" şi "Est",
  • întrucât integrarea europeană a constituit o reacţie directă la războaiele şi violenţele provocate de sistemele totalitare de pe continent,
  • întrucât conştiinţa crimelor împotriva umanităţii comise de regimurile comuniste pe întregul continent trebuie să se răsfrângă asupra tuturor minţilor europene în aceeaşi măsură cu crimele regimurilor naziste,
  • întrucât există similarităţi substanţiale între nazism şi comunism în ceea ce priveşte caracterul lor abominabil şi crimele lor împotriva umanităţii,
  • întrucât crimele comunismului încă trebuie să fie evaluate din punct de vedere legal, moral şi politic, precum şi din punct de vedere istoric,
  • întrucât acestor crime li s-au găsit justificări spunându-se că au fost comise în numele teoriei luptei de clasă şi a principiului dictaturii „proletariatului", folosind teroarea ca metodă de a menţine dictatura,
  • întrucât ideologia comunistă a fost folosită ca instrument în mâinile celor care au clădit imperii în Europa şi Asia pentru a-şi atinge scopurile expansioniste,
  • întrucât mulţi dintre cei care au comis crime în numele comunismului nu au fost încă aduşi în faţa Justiţiei iar victimele lor nu au fost încă despăgubite,
  • întrucât furnizarea de informaţii extinse despre trecutul totalitar comunist care să ducă la o mai bună înţelegere şi abordare a temei este o condiţie necesară pentru o viitoare integrare solidă a tuturor naţiunilor europene,
  • întrucât reconcilierea finală a tuturor popoarelor europene nu este posibilă fără eforturi susţinute în vederea stabilirii adevărului şi a recuperării memoriei,
  • întrucât trecutul comunist al Europei trebuie analizat în amănunţime atât în mediul academic cât şi în rândurile publicului larg, iar generaţiile viitoare ar trebui să aibă la dispoziţie informaţii despre comunism care să le fie uşor accesibile,
  • întrucât în diferite părţi ale globului mai rezistă doar câteva regimuri comuniste, care însă controlează aproape o cincime din populaţia lumii şi, prin accesul la putere, încă comit crime şi impun costuri mari bunăstării popoarelor lor,
  • întrucât multe ţări, deşi partidele comuniste nu sunt la putere, nu s-au distanţat de crimele regimurilor comuniste şi nici nu le-au condamnat,
  • întrucât Praga este unul din locurile care a avut atât experienţa dominaţiei naziste cât şi a celei comuniste,

considerând că milioanele de victime ale comunismului şi famiiile lor sunt îndreptăţite să se bucure de dreptate, compasiune, înţelegere şi recunoaştere a suferinţelor lor în acelaşi mod în care victimele nazismului au fost recunoscute moral şi politic,

noi, participanţii Conferinţei „Conştiinţa Europeană şi Comunismul", de la Praga,

  • având în vedere rezoluţia Parlamentului European la cea de-a 60-a aniversare a finalului celui de Al Doilea Război Mondial în Europa, la 8 mai 1945, aniversare sărbătorită la 12 mai 2005,
  • având în vedere Rezoluţia 1481 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 26 ianuarie 2006
  • având în vedere Rezoluţia din 5 februarie 2004 a Congresului al XVI-lea al EPP, prin care se solicită crearea unui organism format din profesionişti independenţi în vederea colectării şi evaluării informaţiilor privind încălcarea drepturilor omului sub regimurile totalitare comuniste şi îndemnând la crearea unui muzeu memorial al victimelor comunismului,
  • având în vedere rezoluţiile privind crimele comunismului adoptate de un număr de parlamente naţionale,
  • având în vedere experienţa Comisiei pentru adevăr şi reconciliere din Africa de Sud,
  • având în vedere experienţa institutelor de memorie şi comemorare din Polonia, Slovacia, Republica Cehă, Statele Unite, a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România, a muzeelor din Lituania, Letonia si Estonia, cât şi a Casei Terorii din Ungaria, şi a muzeelor ocupaţiei din Lituania, Letonia şi Estonia,
  • având în vedere actuala şi următoarele preşedinţii ale Uniunii Europene şi ale Consiliului Europei,
  • având în vedere faptul că anul 2009 este anul celei de a XX-a aniversări a colapsului comunismului în Europa Centrală şi de Est, precum a uciderii în masă din România şi a masacrului din Piaţa Tiananmen din Beijing,

solicităm:

  1. ajungerea la o înţelegere paneuropeană conform căreia atât regimurile totalitare naziste cât şi cele comuniste să fie judecate fiecare în conformitate cu potenţialul propriu de a dezvolta politici distructive de aplicare sistematică a formelor extreme de teroare, suprimând toate libertăţile civice şi umane, pornind războaie agresive şi, ca parte componentă a propriilor ideologii, exterminând şi deportând naţiuni întregi şi grupuri de populaţie, şi, drept urmare, acestea să fie considerate principalele dezastre care au lovit secolul XX,
  2. recunoaşterea faptului că multe crime comise în numele comunismului ar trebui considerate crime împotriva umanităţii, servind ca avertisment pentru generaţiileviitoare, în acelaşi mod în care au fost recunoscute crimele nazismului de Tribunalul de la Nuremberg,
  3. formularea unei perspective comune privind crimele regimurilor totalitare, inter alia regimurile comuniste, şi propagarea unei conştiinţe europene asupra crimelor comunismului, cu scopul definirii unei atitudini comune faţă de crimele regimurilor comuniste,
  4. introducerea unei legislaţii care să permită Justiţiei să îi judece şi să îi condamne pe autorii crimelor comuniste şi să compenseze victimele comunismului,
  5. asigurarea principiului unui tratament egal şi non-discriminatoriu al victimelor tuturor regimurilor totalitare,
  6. exercitarea unei presiuni la nivel european şi internaţional în direcţia condamnării crimelor comuniste din trecut şi în vederea susţinerii unei lupte eficiente împotriva crimelor comuniste în desfăşurare,
  7. recunoaşterea comunismului ca parte integrantă, nocivă, a istoriei comune a Europei,
  8. acceptarea responsabilităţii paneuropene a crimelor comise de comunism,
  9. stabilirea datei de 23 august, ziua semnării Pactului Hitler-Stalin, cunoscut ca Pactul Molotov-Ribbentrop, ca zi de comemorare a victimelor regimurilor totalitare, atât naziste cât şi comuniste, în acelaşi mod în care Europa comemorează victimele Holocaustului la data de 27 ianuarie,
  10. adoptarea unei atitudini responsabile de către parlamentele naţionale în ceea ce priveşte recunoaşterea crimelor comuniste ca şi crime împotriva umanităţii, conducând la adoptarea legislaţiei necesare şi la monitorizarea parlamentară a acestei legislaţii,
  11. organizarea unor dezbateri publice referitoare la folosirea comercială şi politică, inadecvată, a simbolurilor comuniste,
  12. continuarea audierilor Comisiei Europene privind victimele regimurilor totalitare, în scopul redactării unei comunicări a Comisiei,
  13. stabilirea, în statele europene care au fost conduse de regimuri comuniste totalitare, a unor comitete compuse din experţi independenţi însărcinaţi cu strângerea şi evaluarea informaţiilor referitoare la încălcarea drepturilor omului la nivel naţional sub regimul totalitar comunist, cu scopul unei colaborări strânse cu un comitet de experţi al Consiliului Europei,
  14. asigurarea unui cadru legal internaţional privind accesul liber şi nerestricţionat la arhivele conţinând informaţii despre crimele comunismului,
  15. fondarea unui Institut al Memoriei şi Conştiinţei Europene care să fie atât - A) institut european de cercetare pentru studierea totalitarismului, dezvoltând proiecte ştiinţifice şi educaţionale şi oferind suport reţelei de institute naţionale de cercetare care se specializează pe tema experienţei totalitare, B) şi un muzeu/centru comemorativ paneuropean al victimelor tuturor regimurilor totalitare, cu scopul comemorării victimelor acestor regimuri şi a conştientizării crimelor comise de acestea,
  16. organizarea unei conferinţe internaţionale pe tema crimelor comise de regimurile totalitare comuniste, cu participarea unor reprezentanţi ai guvernelor, alăturide parlamentari, profesori, experţi şi delegaţi din partea ONG-urilor, urmând ca rezultatele să fie făcute cunoscute la nivel mondial,
  17. adaptarea şi revizuirea manualelor de istorie a Europei astfel încât copiii să poată învăţa şi să fie avertizaţi cu privire la comunism şi la crimele sale în acelaşi mod în care sunt învăţaţi să privească crimele nazismului,
  18. dezbaterea amănunţită şi extinsă la nivelul întregii Europe cu privire la istoria şi moştenirea comunistă,
  19. comemorarea a 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, a masacrului din Piaţa Tiananmen şi a macelului din Romania

noi, participanţii Conferinţei de la Praga, intitulate „Conştiinţă Europeană şi Comunism", ne adresăm tuturor popoarelor Europei, tuturor instituţiilor politice din Europa, incluzând guvernele naţionale, parlamentele, Parlamentul European, Comisia europeană, Consiliul Europei şi alte organisme internaţionale relevante, şi facem un apel să îmbrăţişeze ideile şi cererile formulate în prezenta Declaraţie de la Praga şi să le implementeze prin măsuri concrete.

................................................................................................................................................

semnatari fondatori:


Václav Havel
, fost disident şi Preşedinte al Cehoslovaciei / Republicii Cehe

Joachim Gauck, fost Comisar Federal al arhivelor Stasi, Germania

Göran Lindblad, Vicepreşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Membru al Parlamentului, Suedia

Vytautas Landsbergis, Membru al Parlamentului European, fost disident şi Preşedinte al Lituaniei

Jana Hybášková, Membru al Parlamentului European, Republica Cehă

Christopher Beazley, Membru al Parlamentului European, Marea Britanie

Tunne Kelam, Membru al Parlamentului European, fost disident, Estonia

Jiří Liška, Senator, Vicepreşedinte al Senatului, Parlamentul Republicii Cehe

Martin Mejstřík, Senator, Parlamentul Republicii Cehe

Jaromír Štětina, Senator, Parlamentul Republicii Cehe

Emanuelis Zingeris, Membru al Parlamentului, Lituania, Preşedinte al Comisiei Internaţionale pentru Investigarea Crimelor Regimurilor de Ocupaţie Nazistă şi Comunistă din Lituania

Tseten Samdup Chhoekyapa, Reprezentant al Sanctităţii Sale Dalai Lama, Geneva, Tibet

Ivonka Survilla, Preşedinte în Exil al Bielorusiei, Canada

Zianon Pazniak, Preşedinte al Frontului Naţional Popular al Bielorusiei, Preşedinte al Partidului Conservativ Creştin Belarus, USA

Růžena Krásná, fost prizonier politic, politician, Republica Cehă

Jiří Stránský, fost prizonier politic, scriitor, fost preşedinte al clubului PEN, Republica Cehă

Václav Vaško, fost prizonier politic, diplomat, activist catolic, Republica Cehă

Alexandr Podrabinek, fost disident şi prizonier politic, jurnalist, Rusia

Pavel Žáček, Director, Institutul pentru Studierea Regimurilor Totalitare, Republica Cehă

Miroslav Lehký, Vicedirector, Institutul pentru Studierea Regimurilor Totalitare, Republica Cehă

Łukasz Kaminski, Vicedirector, Institutul Memoriei Naţionale (IPN), Polonia

Michael Kißener, profesor de istorie, Johann Gutenberg University, Mainz, Germania

Eduard Stehlík, istoric, Vicedirector, Institutul pentru Istorie Militară, Republica Cehă

Karel Straka, istoric, Institutul pentru Istorie Militară, Republica Cehă

Jan Urban, jurnalist, Republica Cehă

Jaroslav Hutka, fost disident, compozitor, Republica Cehă

Lukáš Pachta, politolog şi scriitor, Republica Cehă



“Clopotul Basarabiei” sclipea orbitor, bătea asurzitor…



luni, 27 aprilie 2009

Dear Mr President / SOS Moldova!



vineri, 24 aprilie 2009

Apelul comunităţii de studenţi moldoveni de la Strasbourg către Parlamentul European

[English]

Strasbourg, 22 aprilie 2009

Apelul comunităţii de studenţi moldoveni de la Strasbourg către Parlamentul European

Referindu-ne la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 care au avut loc in Republica Moldova (in continuare RM) si la protestele contra rezultatelor acestora, survenite in zilele de 6, 7 si 8 aprilie 2009, prin prezenta sesizam Parlamentul European
I. Fraudarea masiva a alegerilor atat in cadrul procesului de vot propriu-zis cat si in campania electorala prin derogari grave de la normele si legile in vigoare:
  1. Dezinformarea masiva a populatiei prin controlul mass-media de stat si a altor posturi TV angajate politic;
  2. Intimidarea concurentilor electorali prin dosare penale fabricate, a jurnalistilor si presei libere;
  3. Operarea de modificari de legislatie electorala in preajma alegerilor prin ridicarea pragului electoral de la 4% la 6%, interzicerea blocurilor politice, refuzul deschiderii de sectii de votare ad-hoc peste hotarele RM, ignorand astfel cererile repetate ale comunitatilor moldovene din afara, conditionarea mandatului de deputat prin impunerea la renuntarea dublei cetatenii (in ciuda deciziei CEDO din 18 noiembrie 2008);
  4. Inscrierea pe listele electorale a circa 400 000 de persoane decedate, votarea frauduloasa atat in numele lor, cat si in numele a mii de persoane aflate peste hotare in ziua scrutinului, practicarea votului multiplu; numararea buletinelor de vot in cadrul Ministerului Afacerilor Interne, structura de forta subordonata interserelor PC ;
  5. Validarea scrutinului electoral de catre Curtea Constitutionala a RM, in ciuda dovezilor clare de frauda, la 22 aprilie 2009, ceea ce probeaza lipsa separarii puterilor in stat, a independentei justitiei constitutionale fata de puterea politica.
In consecinta: prin exploatarea ilegala a resurselor sistemului in folosul partidului comunistilor, acestia sunt declarati invingatori in cursa electorala de catre Comisia Electorala Centrala cu 49, 80%, obtinand 60 de mandate in parlament.

II. Ca urmare a protestelor societatii civile, a tinerilor in mod special, regimul Voronin a dezlantuit actiuni, care pot fi calificate drept masuri ale unui regim totalitar in vederea intimidarii participantilor:
  1. Reactia neadecvata si complice a autoritatilor a permis devastarea si vandalizarea cladirilor oficiale, pentru ca in final opozitiei sa i se aduca o acuzatie halucinanta de tentativa de lovitura de stat.
  2. Blamarea neintemeiata a Romaniei de ingerinta in chestiunile interne ale RM si implicare in organizarea presupusei lovituri de stat, cat si incitarea protestatarilor la violente si actiuni de profanare a simbolurilor de stat;
  3. Izolarea RM prin blocarea vamilor pentru cetatenii romani in special, dar si pentru propriii cetateni, prin incalcarea dreptului la liber acces la informatie, blocand o perioada site-uri mass media si linii telefonice si compromitand astfel comunicarea si informarea despre situatia grava din RM Exercitarea unor practici la limita normelor de drept international prin expulzarea ambasadorului roman, Filip Teodorescu si prin introducerea regimului de vize pentru cetatenii romani, incalcand astfel tratatul de cooperare dintre RM si Uniunea Europeana, ratificat de catre prima;
  4. Declansarea unor actiuni de terorizare in masa fara precedent in RM asupra persoanelor participante la manifestatiile de prostest sau banuite de participare, asupra activistilor civici, jurnalistilor independeti politic, elevilor si studentilor (pana in prezent, aceste actiuni soldandu-se cu 3 morti declarati oficial, decedati in urma tratamentului inuman aplicat de catre colaboratori ai organelor de forta, sute de persoane retinute in mod abuziv fara temei legal, agresate si torturate, orice drept fiindu-le ignorat );
  5. Multiple cazuri de agresiuni, torturi, violuri asupra tinerilor retinuti

III. In aceste conditii, profund ingrijorati de situatia degradanta a principiilor statului de drept in RM, in numele valorilor democratice si al Conventiei europene pentru drepturile omului, ratificata de catre RM in cadrul Consiliului Europei, cerem:
  1. Sanctionarea RM de catre Consiliul Europei pentru incalcarea flagranta si repetata a normelor europene pe care statul moldovean s-a angajat sa le respecte;
  2. Nerecunoasterea oficiala a rezultatelor frauduloase ale alegerilor de la 5 aprilie 2009 din RM si condamnarea cadrului nedemocratic in care acestea s-au derulat;
  3. Interventia organismelor internationale in stoparea instaurarii pe cale pretins legala a unui regim dictatorial in Europa;
  4. Declansarea unei anchete sub egida organismelor internationale, cu sarcina de a elucida cazurile de tortura si omor, cat si sanctionarea persoanelor si institutiilor responsabile.


joi, 23 aprilie 2009

Un film de exceptie: BASARABIA LUI DUMNEZEU

Românii nu îşi cunosc trecutul, dar nici măcar prezentul nu şi-l cunosc prea bine. Ne place să râdem de incultura occidentalilor, care confundă Bucureştiul cu Budapesta şi situează România în Tibet, dar mai bine ne-am uita în propria ogradă, unde mulţi sunt aceia care nici nu ştiu ce este Basarabia, unde se află ea pe hartă, ce istorie are şi ce o face să fie indisolubil legată de destinul Neamului Românesc. Mulţi cunosc elemente de cultură şi civilizaţie străină mai bine decât istoria propriului neam. Şi este atât vina lor, dar mai cu seamă vina noastră, a intelectualilor, care nu ducem o muncă susţinută de educare a maselor. Prea puţine filme s-au făcut pe tema Basarabiei. Se tace prea mult, atât din ignoranţă, cât şi din rea-voinţă. De aceea, am dorit să fac un prim pas, prin realizarea unui film despre istoria Basarabiei şi a întregii Românii, o prezentare sumară, dar care punctează momentele esenţiale şi oferă atât explicaţii istorice, cât şi reprezentări cartografice, pentru o deplină lămurire asupra subiectului. Este un prim pas în realizarea unui film mult mai amplu care să prezinte Basarabia din toate punctele de vedere şi în toate faţetele complexităţii ei. Scopul principal este acela de informare şi de sensibilizare, nu am urmărit altceva decât să vă arăt ce este Basarabia şi să vă fac să vă lămuriţi câteva semne de întrebare. Filmuleţul pe care îl veţi urmări este muncă de începător, de aceea vă rog să fiţi înţelegători cu neajunsurile sale. Oricine poate şi doreşte să perfecţioneze cele prezentate aici, este liber să preia iniţiativa. Totodată, vă rog să vă puneţi căştile sau să porniţi difuzoarele, fiindcă filmul are şi o coloană sonoră adecvată temei. Vizionare plăcută!



Source: http://vladparau.googlepages.com